Record la datorii

Scan

Dezmat  si dezinteres pe banii  Propietariilor din Strada Drumul Cretestilor nr 15, Bloc A, Scara 1.  Asociatia de proprietari Drumul Cretestilor  “Escrocherie pe fata ” din Bucuresti este in fruntea listei datornicilor de la (Romenergo  SA,  cu  8000 lei,), (  Apa Nova SA 139.535.29 lei),  ceea ce inseamna peste 80 milioane  de lei vechi. Peste 10.000 de lei  nu au  fost platite datoriile catre furnizorii.   Administratora  Topolica Antoaneta  Mihaela  fiind banuita de de delapidare,  In urma anchetei  jurnalistilor  Ziarului MicNews.ro care au  intrat in posesia a mai multor acte si chitante eliberate in fals,  a ramas in coada de peste. Jumatate din cei 8000 de lei  reprezinta valoarea facturilor de energie termica neplatite, restul fiind penalitati. Din cele  7800  de euro , pe care asociatia nu le-a virat la ROMENERGO SA , Apa Nova SA desi a consumat energie electrica , 10.000 lei  s-au “evaporat”. Propietarii  au dat banii la casierie, insa acestia nu au mai ajuns la furnizorul de agent termic. Lipsa in gestiune nu a fost inca recuperata ba, mai mult, actuali angajati si sefi ai asociatiei de Propietari Drumul Cretestilor au scapat basma curata. Un control  din cadru Sectiei 26, Politie  au trimis catre Parchetul de pe Langa Judecatoria Sectorului  4, Referat  cu neinceperea urmariri penale si Parchetul  confirma urmatoarele Dispun Neinceperea urmariri penale in cauza sub aspectul savarsiri infractiunii de tulburarea folosintei locunitei, si Neinceoperea urmariri penale sub aspectul savarsiri infractiunilor prev de art 215 alin 1, C.P, art 246 si art 289 cp, cu alte cuvinte orice plangere depusa de doamna Maria Voicu se stie toate trebuie sa plece cu propunere de ne incepere a urmariri penale, de si  Varlam Iulian continua a delapida  Asociatia de Propietarii din Strada Drumul Cretestilor nr 15, Bloc A, Scara 1,  impreuna cu Adiministratora Topolica Antoaneta Mihaela, in susindu-si inacasarile  pe banda rulanta a propietariilor  din str Drumul Cretestilor nr 15, Bucuresti, Sector 4.

” Administratora Topolica Antoaneta Mihaela nu a efectuat plata  catre furnizori inca din anul 2013, cei  10. 000 de lei vechi, ne-au declarat mai multi propietari care locuiesc  la adresa mai sus mentionata. Actuala conducere continua in mod frecvent  intarzirea plati facturilor catre furnizorii sai, ne avand  nici cea mai mica problema, dar toti propietarii fiind afectati datorita ne efectuari platilor facturilor restante,  situatia fiind destul de complicata din acest motiv. Asociatia Ziarul MicNews.ro a depus in repetate randuri sesizari la  institutiile statului, Sectia 26, Politie, unde  raspunsul find  in temeiul legii precizand: Faptul ca aspectele sesizate de dumneavoastra fac obiectul cercetarilor in dosarul penal inregistrat la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 4, sub nr :10683/P/2013, sub aspectul savarsiri de infractiuni de delapidare fapta prev si ped de art 292, al .1 din Codul Penal semnaeaza   Seful Sectiei 26 Politie, Comisar sef de Politie, Rusanu Ion Oratiu. In urma investigatilor facute de  jurnalisti Ziarului MicNews.ro in Strada Drumul Cretestilor nr 15, Bloc A, Scara 1, in acest apartament 19+23, este un frigider si un televizor si  apartamentul 19+23 energia electrica find intrerupta abuziv  din 25.07.2013, incepand cu orele 19:30, rezulta faptul ca numita Voicu Maria nu are restante la Asociatia de Propietarii. Reprezentantii MicNews.ro au  discutat cu Primarul Sectorului  4 care ne-a indrumat a sesiza autoritatiile competente, primaria ne avand competenta dat find faptul  ca sunt propietari nu locatarii.

 Autor: Narcis Violeta 

Managerul Iordache, pas la întâlnirea cu Sindicatul Medicilor

Spitalul-Judetean-Slatina-OltDin cauza modului defectuos în care conduce Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, managerul Iordache a intrat în vizorul corpului de control al ministrului Sănătăţii !Ieri, la ora 12,00, la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Slatina, a avut loc o întâlnire a medicilor afiliaţi la Camera Federativă a Medicilor (C.F.M.) Olt, organism cu caracter sindical, la care medicul Eufrosina Brătoi deţine funcţia de preşedinte, iar medicul Sorin Lesnic, pe cea de vicepreşedinte. Deşi a fost anunţat cu mai multe zile în urmă despre acestă şedinţă, ieri, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina (S.J.U.), Andrei Iordache, a evitat să dea ochii cu membrii şi conducerea Camerei Federative a Medicilor Olt. Potrivit celor spuse de vicepreşedintele C.F.M. Olt, medicul Sorin Lesnic, printre altele, în cadrul şedinţei s-a pus în discuţie şi modul umilitor în care medicii de la S.J.U. Slatina sunt trataţi de conducerea spitalului, atunci când vine vorba despre fişa postului, medicii fiind obligaţi de conducere să preia atribuţii care, în mod normal, revin cadrelor sanitare. În acest sens, medicii prezenţi la întâlnire au luat hotărârea să înfiinţeze o Comisie de întocmire a fişei posturilor, comisie care are drept scop participarea şi înlăturarea abuzurilor venite din partea conducerii spitalului, la momentul întocmirii acestor fişe. De asemenea, tot în opinia medicilor prezenţi ieri la şedinţă, destul de inechitabil este şi faptul că, din cauza proastei organizări, medicii de la S.J.U. Slatina sunt forţaţi de conducerea spitalului să scoată bani din buzunar pentru a-şi parca autoturismele în parcarea celor de la Hotel Parc, aspect care îi nemulţumeşte.

Cu tichetele în Instanţă

O altă nemulţumire ridicată ieri de medicii de la Camera Federativă a Medicilor Olt este şi cea legată de faptul că de ceva vreme aceştia nu şi-au mai primit tichetele de masă, incident produs din cauza unor datorii mai vechi la furnizori, obligaţii băneşti neonorate de conducerea spitalului. Din discuţia purtată de liderii Camerei Federative a Medicilor Olt cu firma furnizoare a reieşit că S.J.U. Slatina datorează 2, 5 miliarde lei vechi firmei în cauză. Pentru livrarea unor tichete noi, firma furnizoare solicită conducerii Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina achitarea datoriilor vechi şi plata în avans pentru noile tichetele de masă.
De această situaţie neplăcută, vicepreşedintele Sorin Lesnic consideră că vinovat se face managerul S.J.U. Slatina, Andrei Iordache, şi nu medicii care în mod corect îşi cer drepturile. Dacă până la sfârşitul lunii martie nu se va rezolva această problemă, liderii C.F.M. Olt sunt decişi să dea în judecată S.J.U. Slatina pentru neonorarea acestor obligaţii. Amintim aici că din Camera Federativă a Medicilor Olt fac parte, în proporţie de 95 la sută, medici de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, dar şi medici de la spitalele din Balş, Caracal, Corabia, Scorniceşti şi Schitu-Greci.
Al. ALBU

Deşi este cercetat penal pentru ucidere din culpã, Oprescu este menţinut în continuare în funcţii de conducere!

nini mihai

Foarte mulţi oameni îşi pun urmãtoarea întrebare: dacã ar fi fost judecaţi ei pentru fapte similare celor comise de Marius Oprescu, posesor al funcţiilor de prim-vicepreşedinte al PSD Olt şi vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Olt, ce decizie ar fi luat magistraţii Judecãtoriei Slatina şi cei ai Tribunalului Olt?

În urma accidentului ru­tier comis în data de 3 octombrie 2013 de actualul vicepreşedinte al consiliului judeţean, Organizaţia PSD Olt ar fi trebuit sã aibã altã reacţie, vizavi de persoana acestuia, mai ales cã victima accidentului a decedat dupã trei sãptãmâni de suferinţã petrecute pe patul Spitalului Judeţean de Urgenţã Slatina. Modul mizerabil în care vicepreşedintele Consiliului Judeţean Olt a încercat sã şteargã urmele accidentului, din care a rezultat decesul unei persoane, ar fi trebuit sã constituie încã un argument în plus pentru izolarea aces­tuia, salvând astfel ce se mai putea salva din imaginea organizaţiei, o organizaţie cu o imagine şi-aşa destul de şifonatã, din cauza ,,pena­lilor” pe care îi are în propria ogradã. Evident, într-o ţarã civilizatã aşa ar fi trebuit sã se desfãşoare lucrurile, dupã un astfel de scenariu. Numai cã, în judeţul Olt, lucrurile stau cu totul altfel. PSD Olt, în frunte cu liderul acestuia, agronomul Paul Stãnescu, a sãrit sã-l scape de braţul lung al justiţiei pe inculpatul Marius Oprescu. Pretextul? Vicepreşedintelui Marius Oprescu i s-ar instrumenta un nenorocit de dosar politic, aberaţii susţinute în direct chiar de apãrãtorul ales de inculpat. La ora când avocatul Ţuluca fãcea acest gen de declaraţii, trupul neînsufleţit al tânãrului în vârstã de 34 de ani se afla încã la morga Spitalului Judeţean de Urgenţã Slatina!

Coincidenţã sau aranjament?

Cu excepţia membrilor de partid şi a angajaţilor de la oficiosul de partid: ,,Gazeta Nouã”, toţi ceilalţi oameni de bunã credinţã au crezut cã justiţia din Olt va face dreptate în cazul dat şi cã judecãtorii vor aproba mãsura arestãrii preventive de 29 de zile cerutã de procurori pentru vicele CJ Olt. Vestea cã dosarul penal al social-democratului O­pres­­cu a fost mutat la Cra­iova, fiind preluat de procurorii Parchetului de pe lângã Curtea de Apel, în loc sã-i întristeze pe susţinãtorii vicepreşedintelui CJ Olt, din contrã, aceastã mutare i-a fãcut sã sarã în sus de bucurie şi sã se îmbrãţişeze de fericire. Martori prezenţi la eveniment susţin cã imediat dupã ce a fost preluat cazul de procurorii din Craiova, cineva din mulţime, apropiat lui Marius Oprescu, l-ar fi sunat pe deputatul Emil Moţ pentru a-i da raportul de cele întâmplate. La auzul veştii cã cei de la Craiova vor face numai ei cercetãri în dosarul ce-l vizeazã pe Marius Oprescu, social-democratul Emil Moţ nu şi-ar mai fi încãput în piele de bucurie şi ar fi dat urmãtorul rãspuns: e bine, e foarte bine! Este ştiut faptul cã de câţiva ani mama deputatului Emil Moţ este judecãtor la Curtea de Apel Craiova, Curte care primeşte spre judecare şi dosarele penale de la parchetele arondate. În cazul lui Marius Oprescu, suspect rãmâne şi zelul cu care procurorii de la Craiova au schimbat, la foc automat, încadrãrile penale fãcute de procurorii de la Parchetul de pe lângã Ju­decã­toria Slatina. Un alt aspect ce are legãturã cu cauza este şi cel legat de faptul cã în seara zilei de 3 octombrie 2013, Marius Oprescu a plecat spre Piatra-Olt de la o cununie civilã la care naş a fost chiar depu­tatul Emil Moţ, eveniment care a avut loc pe Dealul Grãdişte din Slatina. Cel cununat de social-demo­cratul Moţ este Cãtãlin Dorel Ilie, o mai veche cunoştinţã de-a deputatului, încã de pe vremea când cei doi erau membri în Organizaţia de Tineret a PNL Olt. Cãtãlin Dorel Ilie este acţionar în firma ACCES INSTAL LIFT SRL, dar şi în firma PRO QUALITY EVEN ORG SRL, o societate care în prezent administreazã Clubul KING’S din Slatina, club care cu ani în urmã a fost administrat atât de Emil Moţ, cât şi de fostul primar al municipiului Slatina, Darius Vâlcov. Pe fondul acestor legãturi, Cãtãlin Dorel Ilie, de bunãvoie, s-a pus martor în dosarul în care Marius Oprescu este cercetat pentru ucidere din culpã. Sâmbãtã, 9 noiembrie 2013, tot pe Dealul Grãdişte, are loc botezul copilului depu­tatului Emil Moţ, eveniment la care naş va fi chiar vicepreşedintele CJ Olt, Marius Oprescu.

Complicii – pãstraţi pe funcţii la SJU Slatina!

Nici în cazul angajaţilor SJU Slatina, persoane care în seara zilei de 3 octombrie 2013 au comis mai multe fapte de ordin penal, cu scopul de a-l ajuta pe Marius Oprescu sã scape basma curatã, preşedintele CJ Olt n-a luat pânã acum nicio mãsurã, cu toate cã Spitalul Judeţean de Urgenţã Slatina se aflã în subordinea directã a Consiliului Judeţean Olt. Cercetaţi în dosar mai sunt şi Andrei Iordache, mana­gerul Spitalului Judeţean de Urgenţã Slatina, Ecaterina Buzãu, şefa Unitãţii Primiri Urgenţe (UPU) şi o asistentã de la UPU. Potrivit propriilor norme de organizare, Unita­tea Primiri Urgenţe are doi medici de gardã, unul pentru urgenţe majore şi celãlalt pentru urgenţe minore. Conform procedurii, al­coole­­miile sunt recoltate numai de cãtre cei de la urgenţe minore. În seara zilei de 3 octombrie 2013, de gardã la urgenţe minore se afla medicul Liliana Nichifor, medic care ar fi trebuit sã se ocupe integral de recoltarea probelor de sânge de la inculpatul Marius Oprescu. Cu toate acestea, în mod abuziv, managerul Iordache a apelat la un alt medic sã supervi­zeze aceastã recoltare, şi anume la medicul Ecaterina Buzãu, şefa de la UPU. Tot managerul Andrei Iordache intenţiona sã punã în aplicare un alt plan de ştergere a urmelor, plan ţesut cu un alt doctor, cu care acesta este de ani buni în relaţii de prietenie, şi anume cu doctorul Alin Rusu de la Spitalul de Pneumoftizi­ologien Scorniceşti. Con­form acestui plan, victima accidentului ar fi urmat sã fie transportatã de urgenţã la spitalul din Scorniceşti, ţinutã acolo o vreme, iar în cazul survenirii decesului, între cauzele morţii tânãrului şi accidentul petrecut în seara zilei de 3 octombrie 2013 nu trebuia sã se facã absolut nicio legãturã, medicii urmând sã constate doar cã pacientul a decedat din cauza unei afecţiuni a plãmânilor.

Va urma!

Dan OPORANU

Liberalul Codan, cãutat pentru lucrãri neexecutate

SAMSUNG DIGITAL CAMERA

Rãmas fãrã serviciu, din cauzã cã firma sa a intrat în faliment, Dan Codan pofteşte la aceastã orã la un loc de muncã la Stat, în Ministerul Transporturilor. În acest sens, liberalul Codan se gudurã acum pe lângã deputatul Ştirbu, liderul PNL Olt!

De ceva vreme, locatarii unui bloc din Slatina îl tot cautã pe liberalul Codan, mai exact firma acestuia, SC BACOMET CONSTRUCT SRL, pentru lucrãri lãsate nefinalizate la imobilul în care aceştia locuiesc. Blocul 1B16, de pe strada Serg. Maj. Dorobanţu Constantin, a fost bãgat în programul de reabilitare termicã anul trecut de Primãria Slatina. Lucrarea de reabilitare ter­micã la acest bloc a fost câştigatã în 2012 de firma PLUS CONFORT SRL din Bucureşti, o societate care nu avea sã se implice în mod direct în executarea lucrã­rilor, ci avea sã le dea suba­ntreprizã unor firme din Slatina, firmelor CONDOR PÃDURARU SRL şi BACOMET CONSTRUCT SRL, douã firme care şi-au împãrţit banii şi sarcinile execuţiei lucrãrii. De schim­barea tâmplãriei s-a ocupat firma CONDOR PÃDURA­RU, iar de anveloparea blo­cu­lui, firma liberalului Codan. Potrivit unor surse din cadrul asociaţiei de proprietari, firma liberalului Codan a încasat integral banii, cu toate cã a lãsat în urmã patru apartamente neizolate de la etajul al patrulea, şi plinta de la baza blocului. În culpã pentru decontarea în cauzã se aflã şi primarul Minel Prina, care la momentul respectiv cu­noş­tea faptul cã lucrãrile la Blocul 1B16, de pe str. Serg. Maj. Dorobanţu Constantin, nu erau finalizate.

Al. ALBU

RUPIAH vinde ce nu-i aparţine

66661111

Fapte de care cei de la RUPIAH nu vor da niciodatã socotealã! În ultima vreme, foarte mulţi amãrâţi au fost condamnaţi, doar pentru faptul cã au fost prinşi în pãdure cu câteva surcele în mânã!

De mai bine de o lunã de zile, cei de la firma RUPIAH SRL comercializeazã la greu lemn de foc, material rezultat din copacii tãiaţi de pe domeniul public. Banii pro­ve­niţi din vânzarea acestor lemne intrã în mod ilegal în buzunarele patroanei de la RUPIAH SRL. În contractul de concesiune a serviciului public de administrare a domeniului public şi privat, având ca obiect întreţinerea, dezvoltarea şi amenajarea parcurilor, a spaţiilor verzi, a locurilor de joacã şi a fântânilor arteziene din municipiul Slatina nu este cuprinsã nicio clauzã în acest sens. Prin acţiuni de acest gen, în mod direct, este pãgubit bugetul local, iar în mod indirect, buzunarul fiecãrui slãtinean, cetãţeni obligaţi sã suporte, pe lângã taxele şi impozitele exa­gerate, şi împrumuturile bancare aberante fãcute de primari.

Casã, dulce casã!

De la bloc, Gianina Bobicu, fostã Natanzhon, patroana de la RUPIAH SRL, se va muta în cel mai scurt timp în casa ridicatã pe strada Strehareţi nr.78. Înce­pute în luna iulie a anului în curs, lucrãrile la casã sunt aproape de finalizare. Fãcutã în mare parte din lemn, se spune cã acesta ar proveni în totalitate de la o firmã care are depozitat în curtea RUPIAH SRL astfel de materiale, firmã care se ocupã de reabilitarea şi dotarea locurilor de joacã, situate pe raza municipiul Slatina, cu mobilier specific. Chioşcurile din lemn mon­tate pe spaţiile verzi din Slatina, ca şi arcadele din lemn din faţa scãrilor de bloc, ar proveni în fapt tot de la firma respectivã.

 Liliana NEDELCU

Matrapazlâcuri liberale, cocoloşite de Organizaţia PNL Olt

cons 1 -7 net cons2 -7 net

Dan Necşoaia, fostul consilier al localitãţii Curtişoara, prin demisia sa şi prin refuzul de a mai face parte dintr-o organizaţie care nu-i mai reprezintã pe alegãtori, ne-a demonstrat cã deviza: Toţi politicienii sunt corupţi! nu este universal valabilã. Mai existã din când în când şi excepţii!

Evenimentele petrecute nu cu mult timp în urmã în Primãria Comunei Curtişoa­ra din judeţul Olt au pus la grea încercare integritatea moralã a membrilor organi­zaţiei PNL Curtişoara, şi nu numai. Conflictul dintre un consilier local PNL şi organizaţia liberalã din loca­li­tate a pornit de la afacerile necurate derulate cu Primã­ria Curtişoara de fratele viceprimarului Petre Cons­tantin. Prin firma ALIGIN SRL, începând cu anul 2012, an în care conducerea primãriei a fost câştigatã de liberali, Constantin Constan­tin, fratele vicelui, a benefi­ciat de mai multe lucrãri de la Primãria Curtişoara. În SC ALIGIN SRL, Constantin Constantin este unic acţio­nar. Printr-o altã firmã, SC RCC AGRO PARTE­NERS SRL, societate comercialã în care acesta este asociat cu Rãzvan Cuţitoiu, fratele vicelui a încheiat, în data de 12.10.2012, şi un contract de închiriere, înregistrat sub numãrul 4465, cu Consiliul local Curtişoara. Obiectul contractului de închiriere îl constituie luarea în folosinţã de cãtre firma RCC AGRO PARTENERS SRL a Cen­trului Cultural ,,Damian Stãnoiu” din localitate. Prin contractul asumat, firma va putea folosi spaţiul numai în vederea desfãşurãrii activi­tãţilor cultural-distractive, precum şi a altor activitãţi conexe. În acest sens, rãmâ­ne un mister cum de autori­tãţile locale au acceptat sã semneze un astfel de contract, atâta timp cât firma în cauzã are drept obiect de activitate cultivarea cereale­lor, plantelor leguminoase şi a plantelor producãtoare de seminţe oleaginoase. Din punct de vedere legal, acest contract este nul de drept, deoarece el este rezultatul unei hotãrâri a Consiliului local Curtişoara, şedinţã la care a luat parte şi a votat şi viceprimarul Petre Constan­tin. Conform art. 47 din Legea 215/2001- Legea administraţiei publice locale, nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotãrârilor consilierul care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude pânã la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusã dezbate­rilor consiliului local. Ca efect, hotãrârile adoptate de consiliul local cu încãlcarea acestor dispoziţii sunt nule de drept.

Capul rãutãţilor!

Potrivit unor surse, vinovat de toate aceste ilega­litãţi s-ar face consilierul local Ştefan Popescu, liderul organizaţiei PNL Curtişoara, persoanã care încurajeazã astfel de practici. Liberalul Dan Necşoaia, în urma iţelor trase de tehnician-veteri­narul Ştefan Popescu, a fost nevoit sã demisioneze din funcţia de consilier local, dupã ce a fãcut publice matrapazlâcurile comise de gaşca viceprimarului. În demersurile sale, liderul cu apucãturi de şef de clan, în urma unor promisiuni legate de acordarea în viitor a unor lucrãri pe raza localitãţii Curtişoara, a fost sprijinit şi de vicepreşedintele Dan Codan, membru de bazã în Biroul Permanent al PNL Olt. Pãgubiţi în toatã aceastã afacere rãmân doar cetãţenii comunei, deoarece Organi­za­ţia PNL Olt n-a condamnat în niciun fel ilegalitãţile comise de gaşca liberalã de la Primãria Curtişoara. Deşi a fost rugat sã revinã în sânul organizaţiei, Dan Necşoaia a refuzat sã de-a curs unei astfel de invitaţii. Fostul consilier este convins cã oamenii legii nu-i vor lãsa pe cei implicaţi sã scape şi îi vor trage la rãspundere, pentru ilegalitãţile comise. Tot el este absolut sigur cã şi electoratul din comuna Curtişoara îi va taxa pe cei care comit astfel de fapte. De numele consilierului local Ştefan Popescu se leagã mai multe ilegalitãţi comise de-a lungul anilor pe raza localitãţii. Nu cu mult timp în urmã, la Dobrotinet Vale, tehnician-veterinarul Popescu şi-a ridicat un garaj, fãrã autorizaţie de constru­ire. Tot el deţine şi un magazin, construit pe o suprafaţã mult mai mare decât deţine, acaparând astfel ilegal din domeniul public. Cu ani în urmã, mai exact în perioada 1992-1996, Ştefan Popescu a fost şi primar al localitãţii. Neregu­lile comise în timpul mandatului de primar se resimt şi acum. Mai multe obiective, pentru care s-au acordat bani de la Guvernul României, n-au fost fãcute decât pe hârtie. Cu titlul de exemplu, proiectul ,,alimen­tare cu apã satele Proaspeţi şi Linia din Vale, reţea de distribuţie a apei” n-a fost niciodatã realizat, deşi el figureazã în hârtii ca dat în folosinţã.

Va urma!

Dan OPORANU

Episcopia Slatinei şi Romanaţilor construieşte fãrã autorizaţie

poza61 net

Avem legi, dar ce facem cu ele? Credem cã cel mai autorizat sã ne dea un rãspuns în acest sens este chiar primarul municipiului Slatina, fascinantul şi inegalabilul Minel Prina, persoanã care a fost lovitã de magistraţi direct în moalele capului, nu cu paru’, ci cu legea. Sãracu’!

A devenit un obicei pentru Episcopia Slatinei şi Romanaţilor sã constru­iascã lãcaşuri de cult sau alte obiective, fãrã respec­tarea legii în vigoare, norme juridice care regle­men­teazã o asemenea activitate. Potrivit Legii nr.50/1991 privind autori­zarea executãrii construc­ţiilor şi unele mãsuri pentru realizarea locuintelor, construcţiile civile, indus­tri­ale, agricole sau de orice altã naturã se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire, document eliberat în condiţiile impuse de aceastã lege. Din 2008 şi pânã în seara zilei de 29 aprilie 2013, când anexa în cauzã a ars din temelii, la Mânãstirea Brâncoveni din judeţul Olt a funcţionat ile­gal un atelier de prelucrare cearã şi confecţionare lumânãri, anexã ce a fost improvizatã fãrã respec­tarea legislaţiei în vigoare. Conform art.3 din Legea 50/1991 republicatã, lucrã­rile de construire, reparare, protejare, restaurare, conservare, precum şi orice alte lucrãri, indiferent de valoarea lor, ce urmeazã a fi efectuate la construcţii reprezentând monumente şi ansambluri istorice, arheo­logice, de arhitecturã, artã sau culturã, inclusiv cele din zonele lor de protecţie, efectuate fãrã autorizaţie de construire constituie infrac­ţiune. Potrivit informaţiilor oferite de Primãria Brânco­veni, pentru atelierul de cearã de la Mânãstirea Brâncoveni niciodatã nu s-a solicitat de la instituţia în cauzã eliberarea vreunui astfel de document. O altã instituţie cu rol major în protejarea monumentelor istorice este şi Direcţia Pentru Culturã Olt. Nici de la aceastã instituţie publicã nu s-a solicitat eliberarea vreunui aviz de funcţionare pentru fabrica de lumânãri situatã în incinta Mânãstirii Brâncoveni.

Un alt caz, acelaşi tertip!

De data aceasta, fapta s-a petrecut pe raza muni­cipiului Slatina. Locuitorii din împrejurimile Cãmi­nului de Bãtrâni din Slati­na, situat pe strada Toam­nei, s-au trezit peste noapte cu o bisericuţã în cartier. Pânã aici toate bune şi frumoase, numai cã lãcaşul de cult a fost ridicat fãrã autorizaţie de construire. Bucata de teren pe care s-a  construit biserica a fost donatã în 2010, de Consi­liul Judeţean Olt, Episco­piei Slatinei şi Romana­ţilor. De ridicarea acestui lãcaş s-a ocupat Teodor Tare, un preot ardelean pripãşit prin zonã, care a reuşit sã  intre pe sub pielea episcopului Sebastian Paşcanu, în acest sens fiind ajutat şi de preotul Ionel Daniel Rãdoi, protoiereu la Protoieria Slatina I Sud. Surse din cadrul Episcopiei Slatinei şi Romanaţilor susţin cã lãcaşul de cult de pe str. Toamnei nr.11 ar fi fost construit cu bani din buzunarul preotului Teodor Tare. Dar despre afacerile şi combinaţiile celor trei slujitori ai altarelor vom vorbi mai multe în numãrul viitor.

Primãria Slatina încurajeazã încãlcarea legii

Sesizat pe acest caz de mai bine de trei sãptãmâni, primarul municipiului Sla­­­­­­-­ti­na, Minel Prina, refuzã sã aplice legea şi de aceastã datã. Ba chiar tinde sã le dea o mânã de ajutor celor implicaţi în aceastã ilega­litate. De câteva zile bune, se lucreazã la amenajarea strãzii pe care este situatã biserica respectivã, cu destul zel, muncitorii de la PANADRIA SRL demon­tând şi gardul de plãci din jurul ei, pentru a fi astfel mai bine zãritã de tre­cãtori.

Al. ALBU

Fonduri APIA, însuşite ilegal de fraţii Ciocan

p1190491 net

Ilegalitãţi crase, comise într-un judeţ în care PSD Olt are o majoritate covârşitoare. Rãmâne de vãzut dacã Justiţia se va lãsa intimidatã de astfel de statistici sau va aplica legea integral, fãrã rezerve!

Afacerile murdare ale fraţilor Ciocan din comuna Rotunda, judeţul Olt, încep tot mai mult sã iasã la ivealã. Recenta condamnare penalã a unuia din fraţii Ciocan, la opt ani de închisoare cu executare, pentru comiterea unor infracţiuni de evaziune fiscalã, sentinţã care nu este definitivã, datã de Tribu­nalul Bucureşti, în dosarul nr.8795/2/2012, vine, oarec­um în sprijinul acestor afirmaţii. În plan politic, fraţii Ciocan sunt cei care l-au ajutat din plin pe agronomul Paul Stãnescu din comuna Vişina, judeţul Olt, în prezent preşedinte CJ Olt, sã punã mâna pe şefia organizaţiei PSD Olt. În schimbul acestor servicii, preşedintele Paul Stãnescu s-a revanşat faţã de clanul Ciocan cu lucrãri de la consiliul judeţean, zeci de milioane de euro, contracte care acum constituie şi ele subiectul unor cercetãri penale, atât la DNA, cât şi la alte instituţii abilitate ale Statului Român.

Subiecţii pasivi ai infracţiunii!

Potrivit informaţiilor prezentate de cei de la Ministerul Apãrãrii Naţiona­le, în anul 2005, între firma T DANCOR ROMCONS­TRUCT SRL şi Ministerul Apãrãrii Naţionale  a existat un contract de închiriere, cu o valabilitate de cinci ani. Conform datelor din con­tract, în vederea exploatãrii, Ministerul Apãrãrii Naţio­nale trebuia sã punã la dispoziţia SC T DANCOR ROMCONSTRUCT SRL 630,3634 ha teren arabil, 97,3876 ha teren pãşune şi 1,770 mp suprafaţã cons­truitã din Cazarma 1933 Redea, obiective situate pe raza localitãţii Redea din judeţul Olt. La rândul ei, SC T DANCOR ROMCONS­TRUCT SRL avea urmãtoa­rele obligaţii: sã achite chiria lunarã stabilitã; sã asigure paza şi întreţinerea imobilu­lui închiriat; sã nu schimbe destinaţia imobilului şi sã nu afecteze lucrãri care duc la schimbarea structurii sau configuraţiei spaţiilor cons­truite, fãrã acordul minis­terului; sã predea proprie­tarului, la expirarea termenu­lui prevãzut prin contract, imobilul închiriat, liber de orice sarcini. Potrivit surselor din Ministerul Apãrãrii Naţionale, contrac­tul dintre minister şi firma T DANCOR ROMCONS­TRUCT SRL a produs efecte pânã în anul 2010. Cu toate acestea, dupã împlinirea termenului extensiv prevãzut în contract, firma T DANCOR ROMCONS­TRUCT SRL a continuat sã foloseascã ilegal terenul celor de la M.Ap.N. Prin fals şi uz de fals, din 2010 şi pânã în prezent, cei de la T DANCOR ROMCONS­TRUCT şi-au însuşit în mod ilegal subvenţiile acordate de APIA Olt, fonduri încasate de pe urma unor suprafeţe de teren ce aparţin de drept celor de la M.Ap.N. În situaţia datã, pãgubit nu este numai Statul Român, ci şi Comunitatea Europeanã.

Complicitãţi cu T DANCOR ROMCONSTRUCT SRL

Deşi cei de la Primãria Redea vor sã lase de înţeles cã nu au niciun amestec în toatã aceastã afacere mur­darã cu fonduri APIA, faptele le demonteazã teoria şi o contrazic în totalitate. În conformitate cu procedura standard, primãriile au oblig­aţia sã elibereze adeverinţe care sã ateste amplasarea suprafeţelor pentru care se solicitã sprijin, numai în baza unor docu­ mente din care sã rezulte dreptul de folosinţã al terenurilor respective. În perioada 2010-2013, în vederea obţinerii sprijinului financiar de la Agenţia de Plãţi şi Intervenţie pentru Agricul­turã Olt, conform datelor din registre, rezultã cã, pentru suprafeţele deţi­nute de Ministerul Apãrãrii Naţio­nale pe raza comunei Redea, primãria a eliberat adeve­rinţe cu înscrisurile din registrul agricol, chiar dacã contractul dintre M.Ap.N şi firma T DANCOR nu mai era valabil. Potrivit rãspun­su­lui oficial dat de Primãria Redea, firma T DANCOR ROM­CONS­­TRUCT SRL a solicitat, în scris, eliberarea acestor adeverinţe prin reprezentanţii sãi, Andrei Constantin, pentru perioada 2010-2012, şi Ionuţ Râbu, pentru anul 2013. Înscrisul de care s-au folosit cei de la T DANCOR ROMCONS­TRUCT SRL, pentru a pune mâna pe aceste adeverinţe, şi pe care funcţionarii Regis­trului Agricol de la Primãria Redea l-au luat de bun, este chiar contractul de închiriere nr.A/1721/11.04.2005, document înregistrat la Primãria Redea sub nr.16/01.07.2005, pe o perioadã de 5 ani, contract încheiat între UM 02031 Bucureşti şi SC T DANCOR ROMCONS­TRUCT SRL. Potrivit aceloraşi surse din primãrie, pentru anii 2011, 2012, SC T DANCOR ROMCONS­TRUCT a depus la Registrul Agricol o declaraţie pe culturi şi blocuri fizice, precum şi o declaraţie pe proprie rãspundere a societãţii, reprezentatã de Andrei Constantin. Deşi pare un artificiu juridic, o gãselniţã a angajaţilor de la Registrul Agricol din cadrul Primãriei Redea, declaraţia pe ,,propria rãspundere” din dosar nu-i exonereazã pe aceştia de propria rãspun­dere. Şi asta pentru cã la mijloc este vorba despre un contract decãzut din termen, care nu mai putea produce efecte juridice, pe care ei totuşi l-au acceptat. În culpã se aflã şi cei de la APIA Olt, în special cei care au aprobat, spre platã, o situaţie neclarã în ce priveşte dreptul de folosinţã al suprafeţelor de teren în cauzã. Surse din interiorul APIA Olt susţin cã de dosarul de subvenţie al celor de la T DANCOR ROMCONSTRUCT SRL s-ar fi ocupat chiar directorul adjunct al instituţiei, Doru Neacşu, persoanã impusã pe aceastã funcţie de organi­zaţia PSD Olt, la insistenţele fraţilor Ciocan.

Va urma!

 Alin BÃLAN

Notar public – acuzat de fals intelectual!

pag3 net

Potrivit dictonului: Dura lex, sed lex! ( Legea e durã, dar e lege!), sau zicalei româneşti: unde-i lege, nu-i tocmealã!, cam aşa ar trebui sã stea lucrurile şi în cazul dat!

Asupra activitãţii nota­rului Rodica Ruscu din Slatina planeazã grave suspiciuni de corupţie, de comitere a unor infracţiuni, fapte penale ce au legãturã directã cu exercitarea profesiei de notar. Evident, în urma comiterii unor astfel de fapte, cu efecte negative chiar în realizarea actului de justiţie, se ridicã problema încrederii în aceastã insti­tuţie juridicã, în veridicitatea actelor autentice încheiate de astfel de notari, funcţionari cu un statut special, ce ar trebui sã se situeze dincolo de orice bãnuialã. Regle­mentatã de Legea nr.36/1995- Legea notarilor publici, activitatea notarilor este ghidatã de norme imperative, cu caracter de ordine publicã, care nu lasã loc de interpretãri şi alegeri personale în îndeplinirea atribuţiilor conferite de lege persoanelor ce exercitã aceastã profesie. În cazul pe care îl prezentãm, vom vedea cum notarul Rodica Ruscu n-a ţinut cont de normele imperative în cauzã, atunci când a întocmit un act autentic, document care, potrivit Legii nr.36/1995, ar trebui sã fie acum nul de drept şi sã nu producã efecte juridice. Pentru fapta sa, la vremea respectivã, notarul Rodica Ruscu s-a ales şi cu dosar penal, un dosar întocmit de magistraţii de la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Craiova.

Starea de fapt!

În data de 14 iulie 2009, la Biroul Notarial al notarului public Rodica Ruscu din Slatina, sub numãrul de ordine 1028, era înregistratã revocarea testamentarã a unei cetãţene din municipiul Slatina, Maria Ungureanu, în etate de 83 de ani. Testamentul ce fãcea obiectul revocãrii fusese încheiat şi autentificat în anul 2008, tot de cãtre notarul Rodica Ruscu, la solicitarea Mariei Ungu­reanu, beneficiarul testa­mentului fiind Arun-Nicolae Mangâru din Slatina. Cu privire la revocarea testamentarã înregistratã în data de 14 iulie 2009 planea­zã mai multe suspiciuni. În perioada în care s-a întocmit presupusa revocare testa­men­tarã, octogenara Maria Ungureanu avea probleme mari de sãnãtate, aceasta fiind diagnosticatã de medicii de la Secţia Neuro­logie a Spitalului Judeţean de Urgenţã Slatina cu ,,Sindrom Confuzional”, o afecţiune neuropsihiatricã gravã, care afecteazã atât comporta­mentul persoanei în cauzã, cât şi discernãmântul aces­teia. Exact cu o lunã înainte de data revocãrii, mai exact în data de 14 iunie 2009, la ora 13,00, la solicitarea lui Arun-Nicolae Mangâru, cel care o avea sub îngrijire pe Maria Ungureanu, o ambulanţã a Serviciului Judeţean de Ambulanţã Olt sosea pe strada Strehareţi 82A din Slatina pentru a o transporta de urgenţã pe Maria Ungureanu la SJU Slatina, pacienta suferind un accident vascular cerebral ischemic, un AVC recidivat, ce a necesitat opt zile de spitalizare. Pe fondul acestor probleme medicale grave, la mijloc fiind vorba de afectarea capacitãţilor mentale, Mariei Ungureanu i-ar fi fost practic imposibil ca, la doar o lunã distanţã de la accidentul cerebral vascular suferit, în urma cãruia fusese diagnosticatã de medici şi cu ,,sindrom confuzional”, sã meargã la notar şi sã cearã revocarea testamentului întocmit cu un an în urmã. Potrivit celor susţinute de Arun-Nicolae Mangâru, la data producerii revocãrii testamentare, octogenara Maria Ungurea­nu se afla imobilizatã la pat, pentru deplasarea acesteia fiind nevoie atât de un cãrucior special pentru bolnavi, cât şi de un însoţitor.

Starea de Drept!

Pe procedurã, conform art.59 din Legea 36/1995, notarul Rodica Ruscu ar fi trebuit sã treacã la auten­tificarea actului respectiv, numai dupã prezentarea unui înscris eliberat de un medic specialist. Un alt aspect controversat este şi cel legat de faptul cã documentul cu caracter oficial, încheiat în data de 14 iulie 2009, poartã, în loc de semnãturã, amprenta unui deget. De aici şi problemele! Apariţia degetului pe revocarea testamentarã în cauzã ridicã o problemã nu numai în ce priveşte profesionalismul notarului public Rodica Ruscu, dar şi mari dubii în ce priveşte legalitatea acestui act autentic. Potrivit art. 62 din Legea 36/1995: ,, În cazul acelora care din pricina infirmitãţii, a bolii sau din orice alte cauze nu pot semna, notarul public, îndeplinând actul, va face menţiune despre acesatã împrejurare în încheierea pe care o întocmeşte, menţiunea astfel fãcutã ţinând loc de semnãturã”, o recomandare legalã, de care notarul public Rodica Ruscu n-a ţinut deloc cont, atunci când a auten­tificat revocarea. Potrivit art.65 din Legea 36/1995, absenţa din document a menţiunii notarului public cã una dintre pãrţi nu a putut semna, menţiune care ţine loc de semnãturã pentru persoana în cauzã, este amendatã de lege cu sancţiune nulitãţii absolute. În concluzie, revocarea testamentarã autentificatã în data de 14 iulie 2009 de notarul public Rodica Ruscu ar trebui sã fie nulã de drept, o excepţie ce poate fi invocatã din oficiu şi de instanţã.

Cu degetul la Parchet!

Apariţia degetului pe revocarea testamentarã întocmitã în ziua de 14 iulie 2009 a dus şi la întocmirea unui dosar penal pe numele Rodicãi Ruscu, notarul fiind cercetat pentru comiterea infracţiunii de fals intelec­tual. Dosarul era întocmit în anul 2010 de magistraţii Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Craiova, la sesizarea lui Arun-Nicolae Mangâru din Slatina. În momentul de faţã, soluţia datã de procurorul de caz, în dosarul penal nr.144/P/2010, este cea de scoaterea de sub urmãrire penalã a învinuitei Rodica Ruscu, o decizie care nu este conformã cu realitatea. Pentru motive ce au legãturã cu speţa, dar şi din cauza unor vicii de procedurã comise chiar de procurorul ce a instrumentat dosarul în cauzã, în temeiul art.273 din Codul de procedurã penalã, Arun-Nicolae Mangâru a solicitat deja Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Craiova redeschiderea dosarului. Totodatã, prim-procurorului Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Craiova i s-a cerut ca notarul public Rodica Ruscu sã fie cercetat şi pentru comiterea infrac­ţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoa­nelor, cerere ce îi fusese refuzatã în primã fazã.

Va urma!

 Al. ALBU

Primãria Slatina, în culpã pentru neexecutarea unei hotãrâri judecãtoreşti

pag2

La mai bine de douãzeci de ani de la Revoluţia din ’89, autoritãţile locale, în special cei din Primãria Slatina, au mari probleme în ce priveşte înţelegerea mecanismul funcţionãrii Statului de Drept!

Este cunoscut faptul cã prin concesionarea servi­ciului public de administrare a domeniului public şi privat având ca obiect construirea, modernizarea, administrarea şi exploatarea pieţelor agroalimentare, a bazarelor, târgurilor şi oboarelor din municipiul Slatina nu s-au adus beneficii importante la bugetul local. Şi asta pentru cã grosul afacerii intrã în buzunarele unor afacerişti controversaţi din judeţul Olt, bãgaţi în relaţii contractuale cu Primãria Slatina chiar de fostul primar, Darius Vâlcov. Concesionarea pieţelor din Slatina s-a fãcut prin anul 2009, contractul în cauzã fiind încredinţat unei firme din Slatina, o firmã înfiinţatã în anul 2008, în luna octombrie, o societate pe acţiuni ce îl are acţionar şi pe Cristian Ghenciu din comuna Mãrunţei, judeţul Olt. Din punct de vedere politic, Cristian Ghenciu a fost membru în Biroul Permanent al PDL Olt, iar în prezent este membru PSD Olt. Cu privire la contractul de concesionare servicii parafat între Primãria Slatina şi firma patronatã de Cristian Ghenciu, PRIMA PIAŢÃ 2000 SA, existã mai multe sesizãri legate de ilegalitãţile comise atât în timpul încheierii contractului, cât şi în timpul derulãrii lui, sesizãri care au ajuns şi la Direcţia Naţionalã Anti­corupţie.

Drepturi legale!

Încã din anul 2003, cetãţeanul Dan Traian Lepãdatu din Slatina deţine o hotãrâre judecãtoreascã favorabilã, definitivã şi irevocabilã, datã de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Civilã, în Dosarul nr.2816/2003, hotãrâre care nici pânã în ziua de azi nu a fost pusã în executare de Primãria Slatina. Prin Deci­zia nr.3723, datã de com­pletul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în Dosarul nr.2816/2003, Primãriei Slatina îi revine obligaţia sã-l despãgubeascã pe cetã­ţeanul Dan Traian Lepãdatu pentru cei 483 m.p. situaţi în municipiul Slatina, teren pe care în prezent funcţioneazã Piaţa ,, Fraţii Buzeşti”. În primã fazã, potrivit Legii nr.10 din 8 februarie 2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, prin notificarea nr.9944 din data 23.04.2001, cetãţeanul Dan Traian Lepãdatu a solicitat Primãriei Slatina restituirea în naturã a imobilului, cerere care era respinsã de Gh. Pãunescu, primarul municipiului Slatina de la acea vreme, prin Dispoziţia nr. 116 din data de 07.02.2002. Contes­tatã în instanţã de cetãţeanul Dan Traian Lepãdatu, în dosarul nr.2784/2002, Dis­po­­zi­ţia nr.116/07.02.2002 avea sã fie anulatã de Tribunalul Olt, prin Sentinţa civilã nr.661 din 30 aprilie 2002. De asemenea, prin aceeaşi sentinţã judecã­toreascã, Primãria Slatina era obligatã sã emitã o ofertã de restituire prin echivalent. Deşi atacatã la Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr.5074, instanţa de apel, prin Decizia nr.74 din 7 aprilie 2003, avea sã respingã ca nefondat apelul formulat de primarul Gh. Pãunescu şi sã menţinã integral sentinţa civilã datã de Tribunalul Olt pe speţa în cauzã. Recuratã de primar şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, obligaţia de restituire prin echivalent avea sã fie menţinutã şi de aceastã instanţã. Cu toate acestea, dupã ani buni de la deliberare, chiar dacã hotãrârea a rãmas definitivã şi irevocabilã, nici pânã în clipa de faţã autoritãţile locale nu au binevoit sã treacã la punerea în executare a acestui titlu executoriu. Cauza?

Minţit de autoritãţi!

Când spunem autoritãţi, ne referim în primul rând la Primãria Slatina, şi nu la executorii judecãtoreşti, cei care au atribuţii în execu­tarea silitã a unor hotãrâri judecãtoreşti, dupã ce s-a obţinut încuviinţarea de la instanţa de executare. Este ştiut faptul cã în repetate rânduri Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a condamnat România toc­mai datoritã faptului cã nu s-a procedat la punerea în executare a unei hotãrâri judecãtoreşti sau pentru cã procedura executãrii silite a unei hotãrâri a durat foarte mult. În acest sens, în cauza Ruianu contra României, CEDO a statuat faptul cã autoritãţile române sunt vinovate, deoarece punerea în executare a unei hotãrâri judecãtoreşti definitive a durat mai bine de opt ani de zile. Nici în cazul prezentat de noi lucrurile nu par sã stea mai bine. De la Decizia nr.3723 datã de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr.2816/2003 s-au scurs mai bine de nouã ani. La aceastã situaţie s-a ajuns şi din cauza faptului cã, în timpul mandatelor sale de primar al Slatinei, Darius Vâlcov a refuzat, în repetate rân­duri, sã punã în executare titlul executoriu deţinut de cetãţeanul Dan Traian Lepãdatu. Sub pretextul cã mai întâi sã treacã alegerile locale, dar şi pentru cã avea alte interese obscure cu terenul respectiv, Darius Vâlcov a tot amânat momentul emiterii unei oferte de restituire prin echivalent. Nici în man­datul actualului primar lucrurile nu par sã intre în legalitate, Minel Prina refuzând în mod abuziv sã emitã o astfel de ofertã de restituire prin echivalent. La ora actualã, terenul cu pricina este parte din contractul de conce­sionare a pieţelor încheiat între Primãria Slatina şi PRIMA PIAŢÃ 2000 S.A., iar banii rezultaţi din închirierea meselor plantate pe acest teren intrã în buzunarele afaceristului din comuna Mãrunţei. Curat-murdar, domnilor aleşi!

Liliana-NEDELCU

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.