De Vâlcov am scăpat! Pe când şi de Boştină?

taxi

După cum se comportă, se pare că serviciul de concesionare locuri de transport în regim de taxi din municipiul Slatina aparţine lui Marius Boştină, nu primăriei! Dar la câte probleme cu legea sunt în această primărie, ce mai contează infracţiunile comise de angajatul Boştină ( trafic de influenţă, abuz în serviciu, etc)? Are balta peşte!!!

Marius Boştină, angajat de ani buni al Primăriei Slatina, pe funcţia de şef Birou Autorizaţii Taxi, joacă un rol important în eliberarea autorizaţiilor de taxi. Personaj cheie în elaborarea unui astfel de demers, de numele lui Marius Boştină se leagă şi foarte multe nereguli din acest domeniu. De ani buni de zile, foarte multe persoane, care nu au o sursă de venit şi care îşi doresc din tot sufletul să câştige un ban cinstit şi să nu aibă statut de asistat social, se lovesc de manevrele oculte ale şefului Boştină, care face tot ce îi stă în putinţă ca respectivele locuri să încapă pe mâna unor şmecheri din poliţie, parchete sau oameni de afaceri dubioşi din anturajul puterii. Şi pentru a dovedi că nu vorbim în zadar, să dăm şi un banal exemplu. Potrivit legii transportului în regim de taxi, dacă un loc nu este folosit timp de un an de zile, acesta, în mod obligatoriu, este luat şi dat, în anul următor, de către administraţia locală, celor de pe lista de aşteptare. În teorie, aşa ar trebui să se desfăşoare lucrurile, numai că, în practică, la serviciul de eliberare autorizaţii taxi, serviciu condus de inodorul, insipidul şi incolorul Marius Boştină, lucrurile se derulează după alte reguli, nepublicate în Monitorul Oficial. Astfel, un angajat al Serviciului de Investigare a Fraudelor, din cadrul IPJ Olt, deţine, pe raza municipiului Slatina, şase locuri de taxi, din care două nu sunt folosite de mai bine de un an de zile, adică nu există maşini înregistrate, care să presteze pe autorizaţiile de taxi emise.

O altă şmecherie/golănie

Este ştiut că că locurile de transport în regim de taxi nu sunt cumpărate de deţinătorii acestor autorizaţii, ci doar concesionate de la primărie. Dacă cineva doreşte să se retragă, atunci o poate face, însă fără să ceară vreun bănuţ de la persoanele care primesc aceste autorizaţii de la foştii proprietari. Asta şi pentru faptul că respectiva concesionare s-a făcut de către Primăria Slatina, nu de către posesorii vremelnici de autorizaţie de taxi. Cu alte cuvinte, nu poţi să percepi o sumă de bani pentru ceva ce tu ai primit aproape cu titlu gratuit! Cu toate acestea, poate ne explică şi nouă ,,tovarăşul” Boştină de ce s-a implicat în tranzacţionarea unor astfel de locuri de taxi, mai exact i-a ajutat pe nişte şmecheraşi de patroni să scape de aceste locuri? Fostul şofer al patronului de la PRIMACONS SRL, prin firma ROXANA MIRALIV SRL, a avut până anul trecut 11 locuri de taxi, locuri care, prin intermediul samsarului Boştină, au fost vândute unor terţe persoane, cu 25.000 de lei locul. Anul acesta, acelaşi maestru în potlogării, Marius Boştină, i-a dat o mână de ajutor şi fostului viceprimar PSD de la Scorniceşti, Florin Traşcă, să înstrăineze cele patru locuri de taxi, cu 20.000 de lei locul. Ţeparul Traşcă a vândut aceste locuri, după ce ani de zile i-a exploatat pe conducătorii acestor taxiuri, fără cărţi de muncă. Mai mult de atât, maşinile respective, luate în regim de leasing auto pe firma GIREXIM SRL, firmă deţinută de fostul viceprimar al oraşului Scorniceşti, au fost achitate cu banii şoferilor exploataţi. Când să intre în posesia lor, conform promisiunii făcute de patronul de la GIREXIM SRL, autoturismele în cauză au fost repede vândute de Florin Traşcă unor persoane străine de înţelegerea avută cu cei care i-au achitat leasing-urile. Din cauza încrengăturilor cu fostul primar al Slatinei, Darius Vâlcov, fostul vice de la Scorniceşti beneficiază de sprijinul celor de la ITM Olt, dar şi al celor de la Direcţia Silvică Olt. De aici, prin firma GIREXIM SRL, patronul Traşcă taie la greu din pădurile judeţului, material lemnos pe care îl revinde apoi sub formă de paleţi. Printre clienţii GIREXIM SRL se numără şi firma ELPRECO. Mai nou, pentru că are conturile blocate de către cei de la Finanţe, din cauza datoriilor, Florin Traşcă a şi găsit metoda prin care să păcălească statul. Cu toate că paleţii sunt viraţi către ELPRECO prin firma GIREXIM SRL, creanţele datorate de firma ELPRECO firmei GIREXIM sunt încasate însă de o altă firmă controlată de patronul Traşcă, de firma ANA MARIA GIREXIM SRL, firmă cu sediul în municipiul Slatina, în care acţionar unic este mama fostului vice de la Scorniceşti. Poate pe acestă cale se vor trezi şi cei de la ANAF. Ca să fie treaba-treabă, pentru că e băiat bun şi are lipici la banul public, potrivit şi unor afirmaţii recente făcute prin diverse cercuri, Florin Traşcă intenţionează ca la viitoarele alegeri locale să candideze pentru postul de primar al localităţii Scorniceşti, influenţat, se pare, şi de secretara Primăriei din Scorniceşti, cu care acesta trăieşte în concubinaj.

Va urma!

Al. ALBU

În numele progresului României. Jaf în banii Primăriei Slătioara

savu-ciocarlan DSADSA

Un celebru scriitor, jurnalist, editorialist şi om politic român, Octavian Paler, spunea că: ,, Politica nu are principii. Are numai interese!”. Oare aşa să fie? Deşi de ani buni arborează o mimică de om politic cu mari principii, care nu mai doarme noaptea de grija celor mulţi şi amărâţi din ţara asta, iar în întâlnirile directe, cu terţe persoane, propagă cuvinte mari, mobilizatoare şi înălţătoare, în fapt, senatorul Ion Toma nu este altceva decât un alt profitor al vremurilor noastre, care nu vede în faţa ochilor decât bani şi iar bani, sume obţinute uşor, fără stres, de pe urma contractelor cu statul!!! Vade retro, Ion Toma!!!

 Cum aparenţele întotdeauna înşală, putem spune că regula cu pricina este uşor de demonstrat şi în cazul politicianului Ion Toma, o demonstraţie susţinută de fapte şi nu de vorbe! Foarte mulţi sunt acum tentaţi să creadă, mai ales după arestarea şi demascarea lacomului Darius Vâlcov, că salvarea şi reintrarea în normal a judeţului Olt vor fi posibile numai cu acordul senatorului Toma. Binenţeles, această gogoaşă, umflată controlat, este distribuită zilnic, de abilul politician, prin intermediul trepăduşilor naivi ( persoane pe care le deplângem pe această cale) şi a ziariştilor de casă, amăgiţi de arginţii fariseului cu funcţii mari în UNPR ( Uniunea Naţională pentru Progresul României). Şi asta în condiţiile în care toată lumea a văzut cam ce fel de mână are politicianul Toma, atunci când vine vorba să numească şi să promoveze diverse persoane în funcţii şi posturi cheie. Fostul tractorist de la Vişina, Paul Stănescu, a fost recomandat şi promovat de senatorul Ion Toma pentru ocuparea fotoliului de preşedinte al CJ Olt. Se întâmpla acest dezastru în anul de graţie 2008. Pe aceeaşi listă putem să adăugăm, fără să greşim, şi numele deputatului Daniel Bărbulescu, pe cel al deputatului Emil Moţ, sau pe-al actualului vicepreşedinte de la CJ Olt, Marius Oprescu. Ar fi nedrept să-l scoatem de pe listă pe Andrei Iordache, celebrul purtător de titlu de medic, profesie ce n-a practicat-o niciodată, şi pentru care n-a făcut o zi de rezidenţiat. În schimb, cu vasta lui experienţă în domeniu, managerul Iordache conduce acum Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina. Tot senatorul Toma este cel care i-a făcut vânt pentru prima oară în Parlamentul României, în 2008, şi senatorului Dan Coman Şova, personaj scăpat recent de UNPR din ghearele DNA. Totodată, să nu uităm că, la această oră, subprefect este Ionel-Emanuel Oproiu, un fost angajat de la societate de construcţii SCADT, firmă patronată de senatorul Ion Toma. Cam atât despre celebra Şcoală Politică ,,Ion Toma”, despre care vom mai face vorbire şi cu altă ocazie!

Jaf sau progres?

După şedinţa Consiliului local Slătioara, ţinută în data de 26.03.2015, la sediul căminului cultural din comună, ai fi tentat să crezi că primarul uneperist, Ciocârlan Savu, chiar doreşte progresul localităţii sale. În primă instanţă, şi noi am crezut aşa şi chiar am căzut în această capcană, întinsă şmechereşte de hâtrul primar. Însă, după confruntarea documentelor, am ajuns la o cu totul altă concluzie, total opusă. Lucrarea din proiectul în cauză, pentru care a făcut atâta exces de zel şi presiune primarul Slătioarei, este contractată de firma şefului său de partid, de SCADT-ul senatorului Toma. Proiectul amintit a fost votat de consilieri cu încălcarea legislaţiei în vigoare. Aprobarea actualizării devizului general pentru asfaltarea a 4, 712 Km drumuri comunale în comuna Slătioara s-a făcut cu încălcarea H.G. nr.28/2008 privind documentaţia investiţiilor. În anexa 4 ,, Metodologia de elaborare a devizului general” se specifică clar că devizul general se actualizează în faza de proiect, nu după încheierea contractelor de achiziţie, aşa cum s-a procedat la Consiliul local Slătioara. Asmuţiţi de primarul uneperist, vinovaţi de încălcarea legii se fac consilierii de la organizaţia UNPR Slătioara ( cinci la număr) şi un consilier de la organizaţia PRM Slătioara. În urma devizului general umflat, un 1 Km de covor asfaltic a ajuns să coste la Slătioara 11 miliarde de lei, iar întreaga lucrare, peste 1 milion de euro, o sumă destul de mare, în raport cu gradul de dificultate al lucrării. Mai trebuie spus aici că lucrarea este executată de PANADRIA SRL, firmă contolată de directorul S.G.A Slatina, Adi Barbu. Proiectul investiţiei a fost executat de SC TRANSCOM CARAIMAN SRL, firmă controlată de secretarul de stat Emil Albotă, un alt uneperist de frunte. Asociată în proiect, alături de SCADT S.A., este şi firma CONDOR PĂDURARU SRL. În numărul viitor vom vorbi despre o altă mare neregulă din Primăria Slătioara, instituţie ce a devenit o feudă a primarului Ciocârlan Savu, neregulă acoperită cu sprijinul consilierilor PNL Slătioara, dar şi cu complicitatea subprefectului de SCADT!

Alin BĂLAN

La Olt: Parchetul Slatina n-a trecut de partea poporului

PAG6 DOC

Din folclor:Aţi făcut din sfînta lege / Un rahat de n-ai ce-alege!”

 

Un caz recent vine în sprijinul ideii că în judeţul ce poartă nume de apă dulce curgătoare instituţiile de forţă ale statului nu servesc cetăţeanul, ci gaşca de parveniţi, printre ei, mulţi foşti tovarăşi, cadre de nădejde ale PCR, sau foşti securişti sau miliţieni cu caschetă, deveniţi peste noapte mari oameni de afaceri de succes, persone dubioase, cu legături de tip mafiot în lumea politică şi în sistemul juridic din judeţul Olt şi din ţară. De data aceasta, victimă a sistemului juridic ticăloşit de pe meleagurile nostre este un fost coleg de breaslă, Romulus Prioteasa, căruia prietenii îi spun Romică.

Firul problemei…prezentat de Romică:

,,La începutul anului 2014, Nicolae Ciobanu ( Gigel) îmi dă avans 2000 de lei pentru a cumpăra suprafaţa de 1ha teren arabil, situat în extravilanul comunei Găneasa, proprietate a socrului Gh. Dumitru. În luna aprilie, Ciobanu îmi comunică faptul că nu poate efectua lucrările agricole pe terenul respectiv, întrucât parcela respectivă, şi alte două terenuri, situate în alte două puncte, parte a proprietăţii moştenite de la socrul Dumitru, sunt lucrate de către Florea Barbu, prin firma PANADRIA SRL. Contactat, Barbu îmi comunică faptul că el lucrează în arendă una din suprafeţe, pentru care şi deţine contract de arendă, încheiat cu Ştefan Sârbu. Acesta din urmă susţine că ar fi cumpărat terenul de la socrul meu în anul 1996, iar terenul pe care Nicolae Ciobanu dorea să-l cumpere este lucrat de Ştefan Şerban, zis Boeru. Împreună cu Ciobanu, l-am întrebat pe Şerban, iar acesta ne-a spus că terenul este lucrat tot de Barbu, care i-ar fi dat la schimb o altă tarla, în alt punct. De asemenea, Şerban (Boeru) mi-a confirmat că toate cele trei terenuri sunt lucrate de Barbu, încă din anul 2011. I-am cerut lui Barbu explicaţii, iar acesta a recunoscut, propunând să-mi plătească contravaloarea recoltei pe cei trei ani, cu suma de 1500 lei. Nu am fost de acord, întrucât suma respectivă acoperea contravaloarea recoltei numai pe un an. I-am cerut să-mi achite 5000 de lei, suma însumând recolta plus impozitul pe teren pentru cei trei ani de folosinţă. Am convenit un termen de trei zile, când urma să-mi prezinte şi contractul de arendă încheiat cu Ştefan Sârbu (Boeru), precum şi actul doveditor al proprietăţii acestuia asupra terenului arendat. Ulterior, patronul de la PANADRIA mi-a spus că nu găseşte documentele, după care, timp de o lună, nu mi-a mai răspuns la telefon. În condiţiile date, am formulat împotriva acestuia plângere penală la Parchetul Slatina, aceasta fiind înaintată spre soluţionare Postului de Poliţie Găneasa. Pentru că mai bine de 30 de zile nu se începuseră audierile, m-am interesat şi, de la aceiaşi martori, Ciobanu şi Şerban, am aflat că cercetările sunt tergiversate, deoarece afaceristul Barbu este naşul adjunctului Poliţiei Găneasa şi al primarului Costea. Am sesizat aceste aspecte atât la IPJ Olt, cât şi la Parchetul Slatina. În doar câteva zile, agentul de poliţie Adrian Hiera a efectuat audierile şi a propus clasarea cauzei, prin referatul din 11.11.2014. Procurorul de caz, Ion Bălaşa, a tergiversat la rândul său cercetările, până pe data de 31.03.2015, când a dispus aceeaşi soluţie, deşi în toată această perioadă am sesizat în scris aspectele de nelegalitate din dosarul de cercetare penală, comise de cei de la Poliţia Găneasa, respectiv despre documentele false şi contradictorii, precum şi declaraţiile de martori contradictorii faţă de alte documente aflate la dosarul cauzei. De asemenea, am solicitat insistent reaudierea şi confruntarea martorilor, precum şi verificarea autenticităţii documentelor şi veridicităţii declaraţiilor martorilor”.

Încă mai speră…

,, Vizibil contrariat, deoarece dreptul meu a fost pur şi simplu călcat în picioare, şters din pixul domnului ,,miliţian” şi al ,,tovarăşului” procuror, am depus la Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina plângere împotriva rezoluţiei procurorului Bălaşa, aceasta fiind în lucru la prim-procuror. Există temeiuri puternice că atât referatul poliţistului, cât şi soluţia procurorului vor fi revocate, deoarece au fost emise cu încălcarea flagrantă a legii. Poliţistul Hiera şi procurorul Bălaşa se fac vinovaţi de comiterea infracţiunilor de neglijenţă în serviciu şi de abuz în serviciu, dar şi de favorizarea infractorului, prin soluţiile dispuse, soluţii fundamentate pe un probatoriu format din documente false şi declaraţii mincinoase”.

A consemnat Dan OPORANU

În atenţia DNA: La Dobrun – deturnare de fonduri publice

WQFSDFDS

Frăţia inelelor din PSD. Dragnea a dat, Dragnea a luat! Din cauza unor interese obscure, tartorele Dragnea este jelit acum de conducerea PSD Olt cu lacrimi de crocodil, organizaţie care îi declară sprijin necondiţionat pentru rămânerea în funcţii. Cu largul concurs al fostului tractorist de la Vişina, penalul Liviu Dragnea a acaparat toate lucrările mari din judeţul Olt, lucrări plătite cu bani publici, prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, minister călărit până mai ieri de baronul de Teleorman!

 În 2013, cu complicitatea tacită a actualului preşedinte al Consiliului Judeţean Olt, o nouă ţeapă babană era înfiptă adânc în banul public. Toată această şmecherie avea să fie pusă la cale de inegalabilul Darius Vâlcov, în prezent reţinut de procurorii DNA pentru fapte de corupţie. La acea vreme, fostul pedelist nu deţinea încă funcţii în Guvernul Ponta, ci era doar senator şi şef al Comisiei de Administraţie din Senat. Obţinerea unei lucrări în comuna Dobrun din judeţul Olt, de către firma TEL DRUM S.A. din Alexandria, firmă controlată de baronul de Teleorman, coincide cu ascensiunea în funcţii înalte a fostului primar din Slatina. De la acel moment, Darius Vâlcov devine brusc unul dintre protejaţii lui Liviu Dragnea în PSD. Apropierea dintre ei devine aşa de strânsă, încât, în vara anului 2014, cei doi pleacă în voiaj de vacanţă la finala Campionatului Mondial de Fotbal din Brazilia. Coincidenţă sau nu, la revenirea în ţară, pe 19 august 2014, Darius Vâlcov este numit de premierul Ponta ministru delegat pentru Buget, funcţie pe care o exercită timp de cinci luni de zile. La finele anului 2014, Vâlcov este uns ministru de Finanţe în cabinetul Ponta IV. După extaz, a urmat apoi şi agonia. În data de 25 martie 2015, ministrul Vâlcov este mai întâi reţinut, iar după aceea arestat, la cererea procurorilor DNA, urmare a comiterii unor infracţiuni de corupţie.

 Ţesetură fină, dar tot hoţie este!

 Părţi în contractul care avea să-i aducă lui Darius Vâlcov ascensiunea şi apropierea periculoasă de anturajul Ponta-Dragnea sunt Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare şi firma TEL DRUM S.A.. Contractul în cauză are drept obiect: ,,execuţia de lucrări pentru obiectivul de investiţii – prevenirea inundării terenurilor agricole şi combaterea eroziunii solului în zona Dobrun şi Osica de Jos”. De lucrarea respectivă s-au arătat interesaţi şi fraţii Ciocan, pentru firma T DANCOR ROMCONSTRUCT SRL, mai ales că lucrarea le era la îndemână, în judeţul de baştină. Numai că Adi Barbu, omul impus de Darius Vâlcov la cârma A.N.I.F., avea să le tragă clapa celor doi oameni influenţi din PSD Olt. În urma selecţiei de oferte, TEL DRUM S.A. devine firma preferată de ,,băieţii deştepţi” pentru contractul cu o valoare de peste un milion de euro. La scurt timp de la organizarea acestei licitaţii, Adi Barbu este prins în ofsaid de paparazzi, motiv pentru care acesta este schimbat urgent din funcţia de director general la A.N.I.F. În locul fostului Barbu, pentru a se asigura continuitatea contractelor aranjate de Darius Vâlcov, este adus un alt Barbu, Florin Barbu, un angajat al Primăriei Slatina ( tot un fel de yes-man: individ care execută ordinele şefilor fără să cârtească). La ora actuală execuţia contractului încheiat cu A.N.I.F. este în plină desfăşurare. Neregulile legate de acest contract sunt foarte mari, deoarece firma TEL DRUM S.A., în cârdăşie şi cu primarul localităţii Dobrun, nu respectă clauzele contractuale. În loc să execute lucrările prevăzute în contract (lucrări de excavare şi de terasament), firma din Alexandria amenajează şanţurile comunale, punând dale de beton pe ele, lucrări care nu intră în atribuţiile A.N.I.F.. Acest gen de lucrări cad în sarcina autorităţilor locale, care, pentru reabilitarea lor, pot atrage fonduri de la consiliile judeţene sau resurse financiare de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. În 2014, în plină campanie electorală, la faţa locului era adus, cu surle şi trâmbiţe, pentru a vedea măreţele realizări ale regimului, prim-ministrul Victor Viorel Ponta. În loc să se intereseze de legalitatea lucrărilor efectuate în localitatea Dobrun, şeful lui Liviu Dragnea şi al lui Darius Vâlcov a preferat să se lase îmbătat de ovaţiile mulţimii strânse cu arcanul de prin împrejurimi de şefii organizaţiei PSD Olt.

Al. ALBU

Cine fentează legea, în cazul balastierei CARPAT AGREGATE S.A.?

poz  sdada

Adi Barbu sau Dorel Ştomlega? Din datele problemei, vina este împărţită. Din neglijenţă sau abuz în serviciu, o zonă protejată de lege a devenit o sursă de câştig pentru samsarii de pietriş!!!

Asupra balastierei deţinută de firma CARPAT AGREGATE S.A. în judeţul Olt, cu punct de lucru în localitatea Slătioara, pe albia râului Olt, lac de acumulare Slatina, planează mai multe semne de întrebare. Cum a fost posibilă autorizarea unei astfel de activităţi într-o zonă protejată, situl Natura 2000, mai exact în aria de protecţie avifaunistică de pe Lacul Slatina, cu o întindere de 645 ha, care cuprinde localităţile Găneasa, Slătioara şi Slatina? În cazul dat sunt implicate două instituţii, Agenţia pentru Protecţia Mediului Olt (APM Olt) şi cei de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Olt-Slatina. Cei de la Hidroelectrica, proprietarii barajului, au şi ei un cuvânt de spus în această problemă sinuoasă. Deseori, cei de la CARPAT AGREGATE S.A. sunt zăriţi extrăgând pietriş şi nisip chiar de lângă buza digului. Prin aceste practici firma în cauză afectează grav structura de rezistenţă a barajului. Prin 2009, cei de la S.G.A. Vâlcea depistau nereguli mari la firma CARPAT AGREGATE S.A. încălcări legate atât de absenţa bornării perimetrului, conform autorizaţiei de exploatare, cât şi în ce priveşte nerespectarea tehnologiei de exploatare. Nici în 2015 lucrurile nu sunt cu mult diferite. De la faţa locului lipsesc şi acum bornele de delimitare a perimetrului de exploatare, zonă prevăzută atât în contractul de concesionare, cât şi în autorizaţia de exploatare. În ceea ce priveşte tehnologia de exploatare, cei de la CARPAT AGREGATE S.A. folosesc ca principiu de extracţie o dragă refulantă, utilaj care nu este prevăzut cu un braţ foarte lung, fapt ce nu-i permite o deplasare prea mare în larg, cât mai departe de digul barajului.

Cifre de afaceri mari, pierderi la fel de mari!

După datele din bilanţ, activitatea întreprinsă de CARPAT AGREGATE S.A nu pare deloc rentabilă. În 2010, firma are o cifră de afaceri de aproximativ 420 miliarde lei vechi şi înregistrează pierderi de 300 miliarde lei vechi. În 2011, firma obţine o cifră de afaceri de aproape 500 miliarde lei vechi şi înregistrează pierderi în sumă de 187 de miliarde lei vechi. La SC CARPAT AGREGATE S.A. acţionare sunt firmele SC CARPAT CEMENT HOLDING S.A. şi CARPAT CEMTRANS S.A.. Tot legat de nişte nereguli, se spune că cei de la CARPAT AGREGATE S.A., pentru a nu avea probleme cu cei de la Mediu, au avut închiriată, ani buni, o dragă refulantă de la Lucian Pricină, fost director general al Direcţiei Generale Pregătire, Programare şi Urmărire a Proiectelor de Investiţii din cadrul Ministerului Mediului, dragă care, într-un final, a devenit proprietatea firmei CARPAT AGREGATE S.A. În judeţul Olt, firma în cauză mai deţine autorizaţie de mediu şi permis de exploatare şi pentru zona Fărcaşele, cuvetă lac Frunzaru, perimetrul Stoeneşti-Fărcaşele, autorizaţie valabilă până în anul 2021. Va urma!

 Al. BĂLAN

Cămătărie deghizată, la Arta Meteşugarilor din Slatina

artaPrinsă cu ocaua mică, fosta contabilă de la Cooperativa Arta Meşteşugarilor caută acum să se răzbune pe preşedinta Păuna, manipulând salariaţi şi foşti salariaţi din cadrul Cooperativei, pentru a face circ la Adunărea Generală şi plângeri penale la instituţiile abilitate ale statului, împotriva celor din conducere. Cu manipularea a încercat şi cu noi, dar i s-a frânt!!!

În numele unui aşa-zis C.A.R. (Casă de ajutor reciproc a salariaţilor) o fostă angajată a Cooperativei Arta Meşteşugarilor S.C. din Slatina, în mod total ilegal, ia şi dă mai departe bani cu dobândă membrilor asociaţi, vreo 92 la număr. De această făcătură nu este deloc străină nici fosta preşedintă de la Arta Meşteşugarilor din Slatina, Ioana Belea, şi nici casiera cooperativei, Marieana Vlad.

Curat ilegal!

Până anul trecut, când a ieşit la pensie, pentru limită de vârstă, Ioana Câmpeanu a deţinut funcţia de contabil în cadrul Cooperativei din Slatina. Din această postură, contabilul Câmpeanu a învârtit şi răs-învârtit şi banii salariaţilor de la Arta Meşteşugarilor reţinuţi direct pe statul de plată, sub formă de cotizaţie personală la fondul social al C.A.R. – Arta Meşteşugarilor din municipiul Slatina. Pentru fiecare împrumut acordat, contabila Ioana Câmpeanu, în calitate de preşedinte al acestui aşa-zis C.A.R. – Arta Meşteşugarilor, percepe o dobândă de 5 la sută, sumă de bani încasată ilegal, deoarece C.AR.-ul Ioanei Câmpeanu nu respectă modul de constituire şi organizare prevăzute de lege. Potrivit legii, până în anul 1996, moment când a intrat în vigoare Legea nr. 122 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaţilor şi al uniunilor acestora, Arta Meşteşugarilor Slatina a funcţionat în baza Decretului nr.358/1949. În 2009, prin republicarea Legii nr.122, imperativ prevăzut de art.5 din lege, casele de ajutor reciproc ale salariaţilor şi uniunile acestora se constituie, se organizează şi funcţionează ca persoane juridice doar potrivit dispoziţiilor acestei legi, precum şi după reglementările Ordonanţei Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, obligativitate ce nu a fost pusă în executare de preşedinta Ioana Câmpeanu. Aşadar, prin omisiune, C.A.R.-ul Ioanei Câmpeanu a devenit ilegal, fiind scos în afara legii. Cu toate acestea, de la acel moment şi până în clipa de faţă, Ioana Câmpeanu nu a ezitat şi nu ezită, nici măcar o clipă, să folosească vechea denumire şi ştampila fostului C.A.R. al Artei Meşteşugarilor Slatina. Pe acest subiect există chiar şi un răspuns oficial din partea celor de la Uniunea Teritorială Judeţeană C.A.R. Olt. Potrivit acestui organism independent, la UTJ CARS Olt nu a fost înregistrat niciun C.A.R. cu numele de ,,ARTA MEŞTEŞUGARILOR Slatina”. Drept urmare, fosta contabilă de la Cooperativa Arta Meşteşugarilor Slatina se face vinovată de comiterea unor fapte ce cad sub incidenţa Codului penal: înşelăciunea (art.244), exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi (art.348) şi camăta (art.351).

Păgubiţii îşi cer drepturile

După ce au aflat că au fost păcăliţi, mai mulți salariaţi din cadrul Artei Meşteşugarilor Slatina caută acum să recupereze pagubele pricinuite prin înşelăciune. După ani de zile de cotizare, există salariaţi care, la retragerea fondului, au primit de la C.A.R.-ul Ioanei Câmpeanu sume simbolice. În situaţia dată se găseşte şi o salariată care cotizează la C.A.R. din anul 1974, iar la retragere, anul acesta, a primit numai 1000 de lei. Mai nou, din cauza ilegalităţilor comise, după ce actuala conducere a sistat încasarea cotizaţiei la C.A.R.-ul Ioanei Câmpeanu direct din casieria unităţii, fosta contabilă racolează, în mod direct, noi victime din rândul salariaţilor Artei Meşteşugarilor. Aproape zilnic, cu toate că este pensionară, Ioana Câmpeanu merge prin spaţiile Artei Meşteşugarilor, printre salariaţii unităţii, pentru a-i momi şi oferi noi împrumuturi, sume de bani ce sunt livrate beneficiarilor direct dintr-o pungă de plastic, de care fosta contabilă de la Arta Meşteşugarilor este aproape nedespărţită. Despre o evidenţă contabilă sau de contracte legale, aşa cum cere legea, nici nu poate fi vorba. Totul se desfăşoară în cea mai perfectă ilegalitate, ilegalitate care ar trebui oprită de oamenii legii!

Dan OPORANU

Primăria Pleşoiu, implicată într-un scandal cu bani publici

sediul primariei plesoiu111

Încă un exemplu de ,,DREPTATE PÂNĂ LA CAPĂT” marca PSD ! Într-o localitate controlată de organizaţia PSD Olt, mai multe persoane au beneficiat ilegal de bani publici, sume strânse din impozite şi taxe de la populaţie ! Ruşinicăăăă !!!

 Acest jaf a fost comis cu sprijinul unor angajaţi din cadrul Primăriei Pleşoiu, pe un program de ajutor de minimis oferit anul acesta unei categorii de cetăţeni ce îşi desfăşoară activitatea în sectorul agricol, mai exact acelor persoane ce se ocupă cu cultivarea legumelor în sere sau solare. Aşadar, în data de 23 iulie 2014, Guvernul Ponta a emis H.G. nr. 606 prin care s-au aprobat sumele privind ajutorul de minimis oferit pentru compensarea efectelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada aprilie-iulie 2014 asupra culturilor agricole în spaţii protejate. Mai simplu spus, acest ajutor bănesc urma să fie acordat persoanelor juridicice şi fizice ale căror sere sau solare fuseseră afectate de calamităţi. Potrivit acestei hotărâri de guvern, programul s-a derulat prin intermediul direcţiilor judeţene pentru agricultură, în judeţul Olt urmând să beneficieze de acest ajutor cetăţeni din localităţile Pleşoiu, Grădinari, Strejeşti, Gârcov, Scorniceşti, Curtişoara, Ianca şi Urzica. Cuantumul sprijinului acordat de Guvern pentru acest gen de pagube era calculat în funcţie de următoarele particularităţi, şi anume 27, 0 lei/mp pentru geam sere şi 3,0 lei/mp folie de plastic. Aşa cum rezultă din normele acestei hotărâri, responsabilitatea pentru întocmirea dosarelor, respectiv pentru întocmirea documentelor depuse în aceste dosare, aparţine autorităţilor locale. Procedural, conform art.11 din H.G. nr.606/2014, solicitantul avea obligaţia să depună la dosar următoarele documente : o copie de pe BI/CI ; o copie după certificatul de producător vizat la zi ; o copie de pe certificatul de înregistrare la registrul comerţului sau de la Registrul naţional al asociaţiilor şi fundaţiilor sau de pe actul în baza căruia îşi desfăşoară activitatea, în cazul persoanelor juridice ; adeverinţă în original care să ateste, conform înscrisurilor din Registrul agricol, suprafaţa de teren în spaţii protejate utilizată de solicitant în anul 2014 şi o copie de pe procesul-verbal de constatare a pagubelor întocmit de comisiile locale, termenul prevăzut de lege pentru depunerea acestor documente fiind de 30 de zile. Precizările făcute în legătură cu tipul de documente ce trebuie să se regăsească la dosarul de ajutor de minimis sunt deosebit de importante, deoarece orice confruntare a lor cu realitatea din teren putând duce la constatarea săvârşirii unor infracţiuni, şi anume la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, faptă prevăzută şi sancţionată de art.297 din Noul Cod penal şi la comiterea infracţiunii de fals în declaraţii, faptă prevăzută de art.326.

 Cu mâna-n brânză

În ce priveşte listele cu beneficiarii ajutorului de minimis din localitatea Pleşoiu, judeţul Olt, ne-au fost semnalate mai multe nereguli legate de modul în care acestea au fost întocmite. Foarte multe din datele prezentate nu corespund deloc realităţii din teren, lucru destul de grav, deoarece aceste persoane au beneficiat de bani publici în mod ilegal. La producerea acestor efecte juridice au contribuit din plin membrii comisiei de constatare a paqgubelor, comisie din care au făcut parte şi două angajate ale Primăriei Pleşoiu, Maria Spânu şi Elena Moraru. Potrivit zicalei ,,cine împarte, parte-şi face !”, cele două doamne şi-au trecut soţii pe lista beneficiarilor de minimis, făcându-se astfel vinovate nu numai de abuz în serviciu, ci şi de fals în declaraţii. De pildă, angajata Elena Moraru, persoană care se ocupă în Primăria Pleşoiu cu eliberarea adeverinţelor de rol, şi-a trecut soţul (Nicolae Moraru) pe tabelul de ajutor de minimis cu suprafaţa de 1400 mp de solar, în condiţiile în care familia Moraru nu deţine niciun mp de solar. La rândul ei, Maria Spânu şi-a trecut soţul beneficiar, fără ca în satul Doba serele şi solarele să fie afectate de calamităţi. O altă angajată a primăriei, care a beneficiat în mod injust de ajutor de minimis, este chiar secretarul Primăriei Pleşoiu, Zenovia Gavrilă. Asemenea Elenei Moraru, familia Gavrilă nu deţine nici o palmă de solar în satul Arceşti. Nici Alexandru Albu, şoferul primarului localităţii nu a fost lăsat pe dinafară, acesta beneficiind de ajutor de minimis, fără să posede vreo parcelă de pământ cu sere sau solare. Printre beneficiarii de subvenţii obţinute ilegal se numără şi viceprimarul Primăriei Pleşoiu. La Schitu-Deal, unde acesta locuieşte, nu au avut loc fenomene meteorologice extreme, acestea fiind inventate din pixul comisiei de constatare a pagubelor. Bani din acest ,,R.C.A.” al serelor şi solarelor au ajuns ilegal şi în buzunarele lui Dragoş Viziru. Acesta locuieşte pe strada Gării din localitatea Pleşoiu, zonă în care apa pentru irigat lipseşte. Aşadar, ipoteza existenţei vreunui solar în zona respectivă nici nu poate fi luată în calcul. Tot ilegal a încasat ajutor de minimis şi Gheorghe Croitoru. Fiica lui Gh. Croitoru este angajata Direcţiei Agricole Olt. Primarul localităţii, Iulian Preda, nu este deloc străin de săvârşirea acestor matrapazlâcuri, mişmaşuri pe care crede că le poate folosi acum pentru a aduce voturi candidatului PSD la alegerile prezidenţiale. Tot în plină campanie electorală, prinşi în plasa propriilor minciuni, oamenii primăriei, în afara termenului legal, au mai întocmit încă 70 de dosare de ajutor de minimis, din care doar trei au fost aprobate pentru plată, restul fiind ilegal întocmite. Dar cu aceste amănunte vom reveni mai pe larg numărul viitor ! Ce ar mai fi de spus aici ar fi doar faptul că Direcţia Agricolă Olt s-a ţinut departe de tot acest joc murdar făcut cu bani publici. În încheiere, pentru că ni s-a solicitat acest lucru, publicăm mai jos tabelul cu toţi beneficiarii de ajutor de minimis din comuna Pleşoiu !

                                                                                                                  Dan OPORANU

Teiu Păunescu, afaceri marca Voiculescu

teiu paunescu 1111

Dacă în cazul Voiculescu Direcţia Naţională Anticorupţie(DNA) şi-a făcut treaba, de ce nu şi-ar face-o şi în cazul Teiu Păunescu? Şi aici activele statului au fost achiziţionate la preţuri subevaluate!

 Suntem cu toţii convişi că trecerea senatorului Teiu Păunescu de la PPDD la UNPR nu s-a făcut prin prisma interesului naţional ( UNPR= Uniunea Naţională pentru Progresul României), ci doar pentru propriile jocuri şi interese. Cu ani în urmă, traseistul Păunescu a fost membru marcant al FSN şi al PSDR Olt, organizaţii politice de la care a obţinut două mandate de senator, în perioada 1990-1992 şi 1992-1996. În prezent, putem spune că toată familia senatorului (rudele acestuia) este implicată în activitatea politică, Alina Păunescu fiind consilier local, iar cumnatul acestuia, Cătălin Trifu, consilier judeţean. Meşter în tot felul de potlogării, senatorul Teiu Păunescu este acţionar la această oră în şase firme: SC MES SA SLATINA, SC MES ALUMINIU SA, SC TEAL PAN SRL, SC AGROMEC GĂNEASA SA, SC MULINO SRL şi SC LUC PROD EX SRL. Relaţia dintre politică şi lumea afacerilor a fost dintotdeauna una de maxim interes şi aducătoare de mari beneficii pentru senatorul Teiu Păunescu. Pe fondul unor astfel de conexiuni, în anul 2000, afaceristul Teiu Păunescu reuşea să pună mâna pe activele fostei Întreprinderi de Colectare şi Industrializare a Laptelui din Slatina (ICIL), întreprindere rebotezată după 89’ SC OLTINA SA.

 Un contract păgubos

 Înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr.1353 din data de 27.12.1990, privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni în industria alimentară, Anexa nr.289, SC OLTINA SA Slatina devine în anul 1990 o societate comercială cu capital majoritar de stat, firmă care prelua cu titlu gratuit toate activele fostului ICIL din municipiul Slatina. Capitalul social deţinut de OLTINA SA fusese evaluat la suma de 5,3 miliarde lei, fiind împărţit în 214.047 acţiuni, cu o valoare nominală de 25.000 lei fiecare acţiune. În anul 2000, societatea comercială OLTINA SA este scoasă la mezat şi vândută pe nimic controversatului om de afaceri. O contribuţia majoră în devalizarea bunurilor statului a avut-o şi inginerul Ştefan Boice, omul impus de ţărănişti la cârma Fondului Proprietăţii de Stat, Direcţia Teritorială Olt. Potrivit contractului de vânzare-cumpărare acţiuni, încheiat în data de 28.02.2000, FPS Olt, în urma unei licitaţii trucate, vinde, la un preţ subevaluat, 88,5347 la sută din acţiuni firmei MES ALUMINIU SA, firmă controlată de Teiu Păunescu. Din comisie mai facuseră parte şi Nelu Cojocaru, Gabriel Trăistaru, Radu Pavel şi Istinie Crăciunel. Deşi erau cotate la valoarea nominală de 25.000 lei fiecare acţiune, acţiunile OLTINA SA erau date cumpărătorului la preţul aberant de 5.000 lei acţiunea, suma totală obţinută fiind de numai 475 milioane lei vechi. Astfel, în schimbul acestei tranzacţii păguboase, SC MES ALUMINIU SA devine acţionar majoritar în firma OLTINA SA. Ce ar mai fi de completat aici ar mai fi şi faptul că la MES ALUMINIU SA acţionară este şi SC MES SA, firmă din Slatina, care îl are acţionar şi pe Attila Verestoy. Şi încă un amănunt, deloc de neglijat, este şi faptul că firma MES ALUMINIU SA are drept obiect de activitate comerţul cu ridicata al materialului lemnos şi al materialelor de construcţie şi echipamentelor sanitare, fără nicio legătura cu activitatea desfăşurată odinioară de OLTINA SA. După această privatizare cu cântec, păguboasă pentru bugetul consolidat al statului, activele OLTINA SA au fost vândute bucată cu bucată, tranzacţii ce au adus profituri uriaşe controversatului om de afaceri. În temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr.27.07.2006, în schimbul sumei de 1.663.891 euro, Teiu Păunescu înstrăinează firmei ARTIMA SA din judeţul Ilfov terenul pe care funcţionase ani buni fostul ICIL Slatina. În 2007, ARTIM SA revinde acest teren, în suprafaţă de 11.910 mp, pentru suma de 1.950.000 euro, firmei DEFEL COM SRL, o firmă din judeţul Suceava. La scurt timp, terenul în cauză este revândut de firma din judeţul Suceava societăţii comerciale LIDL ROMÂNIA. Rămâne de văzut dacă aceste tranzacţii succesive au avut rolul de a şterge urmele ilegalităţilor comise de senatorul Teiu Păunescu, date ce pot fi luate în calcul de procurorii DNA.

Al. ALBU

Nepotismul şi slugărnicia, ridicate la rang de artă de Episcopul Slatinei şi Romanaţilor

tufeni 1111

,,Pentru fapta ruşinoasă făcută de episcopul Sebastian, eu mă rog Bunului Dumnezeu să-i ierte păcatul, pentru că este tânăr. Îl îndemn să fie un episcop drept, blând, neiubitor de argint, urmând exemplul predecesorilor săi (episcop Gherasim, trecut la cele sfinte, P.S. Irineu Slătineanu etc.) cu care enoriaşii olteni s-au mândrit ! Doamne ajută !’’. (Costinel Alecsandrescu)

 Evenimentul religios petrecut recent pe raza comunei Tufeni din judeţul Olt a scos la iveală cam cum funcţionează viaţa spirituală prin zonă, după ce canoane se desfăşoară ea. Aşadar, dacă în viaţa publică asistăm bulversaţi la un parvenism năucitor, promovat de toată clasa politică, vedem că lucrarea lui Dumnezeu nu este lipsită de astfel de vicii şi nici ţinută departe de astfel de practici. De frica localnicilor din satul Tufeni Vale, episcopul Sebastian Paşcanu a refuzat să ia parte în data de 5 octombrie la târnosirea Bisericii ,, Adormirea Maicii Domnului’’, unde preot este Teodor Constantin Nicolae, nepotul episcopului.

 Mănâncă şi el o coajă de pâine !

 Şomer, fără parohie în judeţul său de baştină, originar din Prahova, în urma iţelor trase de ruda sa, episcopul Sebastian, preotul Teodor Constantin Nicolae a fost adus în judeţul Olt pentru a sluji în biserica din satul Tufeni Vale. Ajuns aici, în 2011, preotul prahovean a fost implicat într-o altercaţie cu enoriaşii bisericii, credincioşii fiind nemulţumiţi de faptul că preotul a transformat capela mortuară din curtea bisericii în locuinţă parohială, fără consimţământul acestora. Ţinut în braţe de episcopul Sebastian, dar şi de consilierii şi edilii comunei Tufeni, în marea lor majoritate de culoare roşie, enoriaşii au pierdut disputa cu purtătorul de sutană. Cu toate că la mijloc era vorba şi de comiterea unor infracţiuni, cum ar fi abuzul în serviciu, prin schimbarea destinaţiei unei clădiri realizate din fonduri publice, autorităţile îndreptăţite să investigheze frauda au mers pe burtă, de frică să nu se aleagă cu cine ştie ce blesteme sau canoane din partea Prea(ne)fericitului Sebastian.

 Stăpân pe munca altora

 Însă, la ridicarea lăcaşului de cult din satul Tufeni Vale, alţii au avut o contribuţie majoră şi au jucat un rol important în zidirea ei. Fundaţia bisericii din satul Tufeni Vale a fost turnată în anul 1933 de inginerul Vladimir Simu, verişor cu Anghel Saligny, inginerul care a construit podul de la Cernavodă. Cu mari sacrificii, abia după al Doilea Război Mondial au fost ridicate zidurile bisericii. În anul 1957, în cursul lucrărilor, a avut loc un grav accident de muncă, un zid surpându-se peste un muncitor, persoană care avea să moară pe patul de spital. După cumplitul accident, lucrările la biserica din Tufeni Vale au stagnat, comuniştii oprind orice finanţare a lăcaşului. Abia în anul 1997, numit preot paroh de Preasfinţitul Irineu Slătineanu, preotul Costinel Alecsandrescu reia lucrările la biserică. ,, P.S. Irineu m-a trimis la Mânăstirea Frăsinei, la stareţul Neonil Ştefan, care mi-a dat suma de 10.000 lei pentru a achita proiectul, lucru care s-a şi întâmplat, eu primind canon ca tot restul vieţii să-l pomenesc în liturghie pentru ajutorul dat. Drumul a fost lung şi anevoios. Doi ani i-am petrecut numai prin instanţe, pentru recuperarea terenului’’, avea să ne mărturisească fostul preot Costinel Alecsandrescu, în prezent director la Ansamblul ,,Doina Oltului’’. Nouă ani au durat lucrările la lăcaşul de închinare din Tufeni Vale. În tot acest timp, pentru a duce la bun sfârşit misiunea încredinţată, protul Costinel Alecsandrescu a fost ajutat de diverse persoane, printre acestea numărându-se şi politiceni de marcă de la vârful politicii româneşti. Îi amintim aici pe Valeriu Stoica şi Decebal Traian Remeş, persoane publice care au ajutat biserica din Tufeni Vale cu un miliard de lei vechi. Tot pentru ridicarea acestui lăcaş, de prin comunele învecinate, s-au colectat şi donaţii constând în cereale. Preotul Alecsandrescu, însoţit de 10 căruţe, a parcurs cei peste 70 de km pe jos, până în judeţul Argeş, pentru a strânge aceste produse, donaţii agricole care au fost apoi vândute, banii rezultaţi din vânzare fiind folosiţi la construirea cupolei, a turlelor şi la montarea acoperişului bisericii. Şi liberalul Gigel Ştirbu a susţinut şi contribuit din plin la ridicarea acestui lăcaş de închinare. După atâtea sacrificii, biserica din Tufeni Vale este în prezent obiect al intereselor episcopului Sebastian, al abuzului în serviciu şi al întronării nepotismului, preotul adus să slujescă la biserica din Tufeni Vale fiind uns pe criterii de rudenie şi nu pentru că ar avea har !

 Tupeu fără margini şi multă, multă, dar multă nesimţire !

 Pentru că a refuzat să-l invite la ceremonia religioasă pe fostul preot din Tufeni Vale, pe Costinel Alecsandrescu, de frica credincioşilor, episcopul Sebastian a lipsit de la sfinţirea bisericii. Cu toate acestea, episcopul manifestă un tupeu ieşit din comun, minţind public, fără jenă, că ar fi fost prezent în data de 5 octombrie 2014 la slujba de târnosire a Bisericii cu Hramul ,, Adormirea Maicii Domnului’’, ba chiar că ar fi fost însoţit la faţa locului şi de un sobor de preoţi. Minciuna mare cât ,,Casa Poporului’’ din Bucureşti, propovăduită de episcop, reiese chiar şi de pe plăcuţa comemorativă aşezată în biserică (în termeni specifici botezată Pisanie). Legat de hramul bisericii trebuie subliniat aici că, la propunerea P.S. Irineu Slătineanu, lăcaşul de închinare din Tufeni Vale trebuia să poarte numele de ,,Izvorul Tămăduirii’’. La insistenţele lui Marian Şo(-)ta(-)e, fratele primarului comunei Tufeni, episcopul Sebastian a acceptat ca biserica să fie sfinţită sub hramul de ,, Adormirea Maicii Domnului’’. De asemenea, nu putem să trecem cu vederea şi să nu amintim aici de un alt caz în care episcopul Sebi a acţionat cam la fel cu un alt slujitorul al Domnului, cu Iorgu Iordache din municipiul Slatina. Preotul Iorgu Iordache, după ce şi-a sacrificat ani buni de zile din viaţă pentru a ridica catedrala de lângă Casa Tineretului din municipiul Slatina, la comanda episcopului Slatinei şi Romanaţilor, a fost mutat la catedrala de pe str. Ionaşcu. În locul său a fost adusă o marionetă religioasă, în persoana lui Cristian Stoica, fostul inspector eparhial, omul de încredere al episcopului Sebastian.

                                                                                                                             Al. ALBU

Dosarul ,,HIDROSERV’’, ţinut la fişet de şeful IPJ Olt

politia-olt111

Firmă cu capital de Stat, HIDROSERV SA Slatina a fost o vacă bună de muls pentru oameni din anturajul senatorului Darius Bogdănel Vâlcov !

 În 20 decembrie 2013, auditorii Camerei de Conturi a Judeţului Olt reuşeau să încheie raportul de control efectuat la SC HIDROSERV SA Slatina, întreprindere cu capital majoritar de stat. Acţiunea de control cu tema ,, Situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului, precum şi legalitatea realizării veniturilor şi a efectuării cheltuielilor’’ a avut loc în intervalul de timp 04.11.2013-20.12.2013 şi a vizat activitatea întreprinderii între anii 2010-2012. În tot acest interval de timp, conducerea la SC HIDROSERV SA Slatina a fost asigurată de doi apropiaţi ai lui Darius Bogdan Vâlcov, fostul primar al municipiului Slatina, în prezent senator şi ministru al Bugetului. Unul dintre ei, Marian Chitea, fiul fostului securist Nicolae Chitea, a fost director la SC HIDROSERV SA Slatina în perioada 12.05.2009-28.03.2011. În urma unor altercaţii avute cu şeful organizaţiei PDL Olt de la acea vreme, adică cu Darius Bogdan Vâlcov, Chitea a fost dat jos din funcţie pentru a fi înscăunat director Bogdan Nicolae Vlad, ruda senatorului Darius Bogdan Vâlcov. Bucureşteanul Vlad a deţinut funcţia de director al HIDROSERV SA Slatina până în luna februarie a anului 2014, după care a fost schimbat de conducerea HIDROSERV de la Bucureşti. În prezent, director general la HIDROSERV SA Slatina este inginerul Marian Diaconescu, fratele şefului Secţiei de Neurologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina. Schimbarea lui Bogdan Nicolae Vlad din funcţia de director general al HIDROSERVA SA Slatina a venit pe fondul raportului de control efectuat de angajaţii Camerei de Conturi Olt. Acest document oficial i-a convins pe cei de la Bucureşti să ia măsuri aspre împotriva foştilor directori ai sucursalei de la Slatina, ba chiar să sesizeze organele de cercetare penală, solicitându-le acestora să înceapă urmărirea penală pe numele lor. În luna aprilie a anului în curs, Radu Silaghi, director general al SC HIDROSERV SA Bucureşti, a depus la sediul IPJ Olt o plângere penală pe numele celor doi foşti directori. Cu toate că a trecut ceva vreme de la întocmirea acestui dosar, în cauză nu s-a întreprins niciun act procedural.

HIDROSERV, ţepuit de ,,celebrul’’ Căpăţână

 

Auditorii Camerei de Conturi Olt au scos la iveală că în mandatul celor doi directori suspectaţi de gestiune frauduloasă, HIDROSERV SA Slatina a derulat afaceri şi cu firmele lui Marian Căpăţână, persoanj controversat, cunoscut publicului larg mai mult din scandalul dintre Sandu Anghel, zis Bercea Mondialu’ şi Mircea Băsescu, fratele preşedintelui României. Marian Căpăţână este de fel din oraşul Drăgăneşti-Olt, iar în perioada 2009-2012 acesta a fost coleg de partid cu Darius Bogdan Vâlcov, dar şi preşedintele organizaţiei PDL din oraşul Drăgăneşti. Fiindcă la cârma HIDROSERV SA Slatina se afla un om impus de organizaţia PDL Olt, organizaţie al cărei şef era chiar Darius Bogdan Vâlcov, azi mare social-democrat, lui Marian Căpăţână i s-a dat verde la relaţii contractuale cu societatea amintită. În fapt, afacerea în cauză a fost mai degrabă o mare ţeapă dată societăţii HIDROSERV SA Slatina, aşa cum rezultă şi din raportul Camerei de Conturi Olt. În anul 2011, în loc să le cumpere direct de la producător, de la SC AVERSA SA, SC HIDROSERV SA Slatina a achiziţionat în acel an, la preţuri supraevaluate, un număr de trei electropompe în valoare totală de 2,2 miliarde lei vechi. Astfel, cu documentele fiscale nr.793/19.01.2011 şi nr.799/28.02.2011, SC HIDROSERV SA Slatina a achiziţionat de la SC EXPROTUR TRADING SRL două electropompe. În ziua respectivă, cu factura nr. 60/28.02.2011, HIDROSERVA SA Slatina a mai cumpărat o electropompă, de data aceasta de la firma TERMO ENERGY LOGISTIC SRL. Cele două firme cu sediul social în judeţul Constanţa îl au unic acţionar pe controversatul om de afaceri din Drăgăneşti-Olt. Potrivit auditorilor de la Camera de Conturi Olt, HIDROSERV SA Slatina a achiziţionat cele trei electropompe fără a încheia contracte de achiziţie. Tot din raport rezultă că cei de la HIDROSERV SA Slatina, sub comanda directorului Marian Chitea, au transmis către SC EXPROTUR TRADING SRL comanda nr.67/17.01.2011, fără ca ea să fie supusă controlului financiar preventiv . Şi, lucru şi mai grav, electropompele fuseseră achiziţionate fără să fie cuprinse în Programul de investiţii al entităţii pentru anul 2011. După gaura lăsată în bugetul acestei societăţi cu capital majoritar de stat, electropompele achiziţionate de la firmele controlate de Marian Căpăţână nu sunt deloc folosite, ci stau abandonate prin magazia unităţii. În numărul viitor vom vedea cum ruda senatorului Darius Bogdan Vâlcov a adus prejudicii majore societăţii HIDROSERV SA Slatina, atunci când era director general.

Alin BĂLAN

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.