Nepotismul şi slugărnicia, ridicate la rang de artă de Episcopul Slatinei şi Romanaţilor

tufeni 1111

,,Pentru fapta ruşinoasă făcută de episcopul Sebastian, eu mă rog Bunului Dumnezeu să-i ierte păcatul, pentru că este tânăr. Îl îndemn să fie un episcop drept, blând, neiubitor de argint, urmând exemplul predecesorilor săi (episcop Gherasim, trecut la cele sfinte, P.S. Irineu Slătineanu etc.) cu care enoriaşii olteni s-au mândrit ! Doamne ajută !’’. (Costinel Alecsandrescu)

 Evenimentul religios petrecut recent pe raza comunei Tufeni din judeţul Olt a scos la iveală cam cum funcţionează viaţa spirituală prin zonă, după ce canoane se desfăşoară ea. Aşadar, dacă în viaţa publică asistăm bulversaţi la un parvenism năucitor, promovat de toată clasa politică, vedem că lucrarea lui Dumnezeu nu este lipsită de astfel de vicii şi nici ţinută departe de astfel de practici. De frica localnicilor din satul Tufeni Vale, episcopul Sebastian Paşcanu a refuzat să ia parte în data de 5 octombrie la târnosirea Bisericii ,, Adormirea Maicii Domnului’’, unde preot este Teodor Constantin Nicolae, nepotul episcopului.

 Mănâncă şi el o coajă de pâine !

 Şomer, fără parohie în judeţul său de baştină, originar din Prahova, în urma iţelor trase de ruda sa, episcopul Sebastian, preotul Teodor Constantin Nicolae a fost adus în judeţul Olt pentru a sluji în biserica din satul Tufeni Vale. Ajuns aici, în 2011, preotul prahovean a fost implicat într-o altercaţie cu enoriaşii bisericii, credincioşii fiind nemulţumiţi de faptul că preotul a transformat capela mortuară din curtea bisericii în locuinţă parohială, fără consimţământul acestora. Ţinut în braţe de episcopul Sebastian, dar şi de consilierii şi edilii comunei Tufeni, în marea lor majoritate de culoare roşie, enoriaşii au pierdut disputa cu purtătorul de sutană. Cu toate că la mijloc era vorba şi de comiterea unor infracţiuni, cum ar fi abuzul în serviciu, prin schimbarea destinaţiei unei clădiri realizate din fonduri publice, autorităţile îndreptăţite să investigheze frauda au mers pe burtă, de frică să nu se aleagă cu cine ştie ce blesteme sau canoane din partea Prea(ne)fericitului Sebastian.

 Stăpân pe munca altora

 Însă, la ridicarea lăcaşului de cult din satul Tufeni Vale, alţii au avut o contribuţie majoră şi au jucat un rol important în zidirea ei. Fundaţia bisericii din satul Tufeni Vale a fost turnată în anul 1933 de inginerul Vladimir Simu, verişor cu Anghel Saligny, inginerul care a construit podul de la Cernavodă. Cu mari sacrificii, abia după al Doilea Război Mondial au fost ridicate zidurile bisericii. În anul 1957, în cursul lucrărilor, a avut loc un grav accident de muncă, un zid surpându-se peste un muncitor, persoană care avea să moară pe patul de spital. După cumplitul accident, lucrările la biserica din Tufeni Vale au stagnat, comuniştii oprind orice finanţare a lăcaşului. Abia în anul 1997, numit preot paroh de Preasfinţitul Irineu Slătineanu, preotul Costinel Alecsandrescu reia lucrările la biserică. ,, P.S. Irineu m-a trimis la Mânăstirea Frăsinei, la stareţul Neonil Ştefan, care mi-a dat suma de 10.000 lei pentru a achita proiectul, lucru care s-a şi întâmplat, eu primind canon ca tot restul vieţii să-l pomenesc în liturghie pentru ajutorul dat. Drumul a fost lung şi anevoios. Doi ani i-am petrecut numai prin instanţe, pentru recuperarea terenului’’, avea să ne mărturisească fostul preot Costinel Alecsandrescu, în prezent director la Ansamblul ,,Doina Oltului’’. Nouă ani au durat lucrările la lăcaşul de închinare din Tufeni Vale. În tot acest timp, pentru a duce la bun sfârşit misiunea încredinţată, protul Costinel Alecsandrescu a fost ajutat de diverse persoane, printre acestea numărându-se şi politiceni de marcă de la vârful politicii româneşti. Îi amintim aici pe Valeriu Stoica şi Decebal Traian Remeş, persoane publice care au ajutat biserica din Tufeni Vale cu un miliard de lei vechi. Tot pentru ridicarea acestui lăcaş, de prin comunele învecinate, s-au colectat şi donaţii constând în cereale. Preotul Alecsandrescu, însoţit de 10 căruţe, a parcurs cei peste 70 de km pe jos, până în judeţul Argeş, pentru a strânge aceste produse, donaţii agricole care au fost apoi vândute, banii rezultaţi din vânzare fiind folosiţi la construirea cupolei, a turlelor şi la montarea acoperişului bisericii. Şi liberalul Gigel Ştirbu a susţinut şi contribuit din plin la ridicarea acestui lăcaş de închinare. După atâtea sacrificii, biserica din Tufeni Vale este în prezent obiect al intereselor episcopului Sebastian, al abuzului în serviciu şi al întronării nepotismului, preotul adus să slujescă la biserica din Tufeni Vale fiind uns pe criterii de rudenie şi nu pentru că ar avea har !

 Tupeu fără margini şi multă, multă, dar multă nesimţire !

 Pentru că a refuzat să-l invite la ceremonia religioasă pe fostul preot din Tufeni Vale, pe Costinel Alecsandrescu, de frica credincioşilor, episcopul Sebastian a lipsit de la sfinţirea bisericii. Cu toate acestea, episcopul manifestă un tupeu ieşit din comun, minţind public, fără jenă, că ar fi fost prezent în data de 5 octombrie 2014 la slujba de târnosire a Bisericii cu Hramul ,, Adormirea Maicii Domnului’’, ba chiar că ar fi fost însoţit la faţa locului şi de un sobor de preoţi. Minciuna mare cât ,,Casa Poporului’’ din Bucureşti, propovăduită de episcop, reiese chiar şi de pe plăcuţa comemorativă aşezată în biserică (în termeni specifici botezată Pisanie). Legat de hramul bisericii trebuie subliniat aici că, la propunerea P.S. Irineu Slătineanu, lăcaşul de închinare din Tufeni Vale trebuia să poarte numele de ,,Izvorul Tămăduirii’’. La insistenţele lui Marian Şo(-)ta(-)e, fratele primarului comunei Tufeni, episcopul Sebastian a acceptat ca biserica să fie sfinţită sub hramul de ,, Adormirea Maicii Domnului’’. De asemenea, nu putem să trecem cu vederea şi să nu amintim aici de un alt caz în care episcopul Sebi a acţionat cam la fel cu un alt slujitorul al Domnului, cu Iorgu Iordache din municipiul Slatina. Preotul Iorgu Iordache, după ce şi-a sacrificat ani buni de zile din viaţă pentru a ridica catedrala de lângă Casa Tineretului din municipiul Slatina, la comanda episcopului Slatinei şi Romanaţilor, a fost mutat la catedrala de pe str. Ionaşcu. În locul său a fost adusă o marionetă religioasă, în persoana lui Cristian Stoica, fostul inspector eparhial, omul de încredere al episcopului Sebastian.

                                                                                                                             Al. ALBU

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: